Subscription modal logo Premium

Abonează-te pentru experiența stiripesurse.ro Premium!

  • cea mai rapidă sursă de informații și știri
  • experiența premium fără reclame sau întreruperi
  • în fiecare zi,cele mai noi știri, exclusivități și breaking news
DESCARCĂ APLICAȚIA: iTunes app Android app on Google Play
NOU! Citește stiripesurse.ro
 

Mandat internațional de arestare împotriva lui Putin: ce va face Africa de Sud?

The sun
Vladimir Putin

Africa de Sud nu intenționează să renege Rusia. Este este ceea ce guvernul a repetat ferm de când Curtea Penală Internațională (CPI) a emis un mandat de arestare pentru Vladimir Putin, pe 17 martie 2023. "Unii nu vor să avem relații cu un vechi prieten istoric", a declarat ministrul de Externe Naledi Pandor joi, 30 martie, în timp ce l-a salutat pe ministrul rus al Resurselor naționale și al Mediului, Aleksandr Kozlov. "Cu toate acestea, am fost clari: Rusia este un prieten […], nu putem deveni brusc dușmani la cererea altor [țări]".

Acest mandat internațional de arestare, o premieră pentru un lider al unei puteri nucleare și membru permanent al Consiliului de Securitate, vine într-un moment foarte prost pentru Africa de Sud, scrie Le Point, potrivit Rador. Parte a Statutului de la Roma al CPI, ea ar fi obligată să-l aresteze pe Vladimir Putin, dacă acesta ar pune piciorul pe teritoriul său, moment care este programat în luna august 2023, cu ocazia summitului Brics care va reuni lideri din Africa de Sud, China, Rusia, Brazilia și India.

"Un lucru este cert, Africa de Sud nu îl va aresta pe Vladimir Putin", explică Peter Fabricius, analist al politicii externe sud-africane. Nealiniată și apropiată de Rusia datorită, printre altele, a legăturilor sale istorice cu URSS, țara a ales să nu ia parte la războiul din Ucraina, abținându-se la voturile Adunării Generale a Națiunilor Unite pe această temă.

Așadar, de câteva săptămâni, guvernul se sfătuieşte cu consilieri juridici pentru a găsi o modalitate legală de a eluda obligațiile sale față de CPI. Însă, pentru Angela Mudukuti, avocat în drept penal internațional, "nu există alternativă legală. Legea este foarte clară: Africa de Sud are datoria de a aresta persoanele căutate de CPI". Modificarea legii sau ieșirea din CPI sunt proceduri prea lungi pentru a fi finalizate înainte de august. Pentru Peter Fabricius, scenariul cel mai probabil rămâne că Africa de Sud îi va cere lui Vladimir Putin să nu vină. "El are discuții pentru a muta summitul online sau în altă țară. Vladimir Putin ar putea trimite și un reprezentant în locul său. Soluții care nu-i mulțumesc pe membrii pro-ruși ai guvernului. "Ei văd acest mandat de arestare ca pe o interferență occidentală. Ei nu vor să-i ceară lui Putin să nu vină și sunt îngrijorați că acest lucru le va deteriora relațiile cu Rusia sau cu ceilalți membri ai Brics".

Dar rămâne o îndoială: ce se întâmplă dacă Africa de Sud își repetă gestul de neascultare din 2015? Ea l-a găzduit atunci pe președintele sudanez Omar al-Bashir, cu ocazia summitului Uniunii Africane, în ciuda unui mandat de arestare emis de CPI împotriva lui.

Gestul "a avut consecințe grave”, își amintește Angela Mudukuti, care a lucrat la caz. Într-adevăr, atunci guvernul nu numai că și-a încălcat angajamentele internaționale, ci și-a încălcat și propria legislație, care încorporase prevederile Statutului de la Roma. Menționând că Omar al-Bashir nu a fost arestat imediat la sosirea sa, justiția sud-africană a emis o decizie prin care a cerut să fie reţinut. Dar guvernul l-a lăsat pe Omar al-Bashir să părăsească țara nederanjat. "Așadar, guvernul nu numai că a ignorat legea, dar a ignorat și un ordin judecătoresc de arestare a președintelui sudanez. A fost o lovitură gravă pentru statul de drept".

Guvernul sud-african a dus apoi cazul la Curtea de Casație pe motiv că nu l-a putut aresta pe președintele al-Bashir din cauza imunității șefului statului. Argument respins: decizia guvernului a fost ilegală.

"Guvernul a fost mustrat sever de către instanțele din Africa de Sud și a fost o problemă majoră pentru partidul de guvernământ să fi încălcat legea propriei țări", povesteşte  Peter Fabricius. "După ce s-a întâmplat în 2015, guvernul nu mai are nicio scuză să se comporte de parcă nu știe".

Un al doilea refuz față de CPI ar putea afecta, de asemenea, relațiile cu țările occidentale, principalii parteneri comerciali ai Africii de Sud. Uniunea Europeană, Statele Unite și Regatul Unit reprezintă astfel 35,5% din exporturile țării în 2022, conform EU Trade, față de un mic procent de 0,23% reprezentat de exporturile dedicate Rusiei. De asemenea, investițiile occidentale în Africa de Sud sunt disproporționate în comparație cu investițiile rusești. Tergiversările guvernului prezintă un risc mai presus de toate pentru relațiile sale comerciale cu Statele Unite. În timp ce neutralitatea Africii de Sud și prietenia sa marcată cu Rusia fac deja țara unchiului Sam să se înfioare, aceasta din urmă ar putea decide să revină asupra unui acord comercial avantajos, dacă Africa de Sud ar continua să se cufunde într-o poziție din ce în ce mai pro-rusă. Acordul, care permite Națiunii Curcubeu să exporte în fiecare an mărfuri în valoare de miliarde de dolari fără taxe vamale, ar putea fi contestat de un Congres al SUA condus în prezent de republicani care nu sunt deloc amabili cu prietenii Rusiei.

În plus, un summit Agoa, planificat în Africa de Sud imediat după cel al Brics, este acum compromis. Conștient de supărarea americană, guvernul a trimis o delegație în Statele Unite pentru a-și explica poziția și a atenua tensiunile.

Mandatul de arestare revigorează dezbaterile din Africa de Sud cu privire la o posibilă ieșire de la Curtea Penală Internațională, dar este puțin probabil. Nu numai că acest lucru nu ar fi valabil de aici până la summitul Brics, dar mai ales guvernul tocmai și-a reafirmat legătura cu instituția. În timp ce un proiect de lege pentru a ieși din CPI zăcea în sertare de la afacerea al-Bashir, ANC a decis să-l îngroape definitiv la conferința sa națională din decembrie 2022. Proiectul de lege a fost retras pe 10 martie, cu doar șapte zile înainte de mandatul de arestare emis pentru Putin.

Totuși, acest lucru nu împiedică criticile la adresa CPI, acuzată în mod regulat că este selectivă, omiţând să pună în cauză țările occidentale. "Au fost multe conflicte în întreaga lume și cele mai puternice țări sunt adesea implicate. Dar nu sunt acuzate, criticate și nu sunt membre a CPI și nu au semnat Statutul de la Roma", denunță într-un interviu acordat publicației "South African Sunday Times" Naledi Pandor, ministrul Afacerilor Externe. "Brusc, sunt foarte implicate când arată cu degetul spre Putin, dar dacă cineva ar fi implicat în țara lor, nu ar accepta".

123 de țări sunt părți ale Statutului de la Roma al CPI la nivel mondial. Africa de Sud a fost prima țară africană care a semnat acordul în 1998 (ratificat în 2000). Nici Statele Unite, nici Rusia, nici India, nici China nu l-au ratificat.

ACTIVEAZĂ NOTIFICĂRILE

Fii la curent cu cele mai noi stiri.

Urmărește stiripesurse.ro pe Facebook

×
NEWSLETTER

Nu uitaţi să daţi "Like". În felul acesta nu veţi rata cele mai importante ştiri.