Acuzat de unele persoane că are o responsabilitate în legea recursului compensatoriu, care a scos din puşcării peste 500 de persoane într-o zi, ministrul Justiţiei Tudorel Toader arată spre fostul ministru Raluca Prună. Aceasta îşi asumă faptul că a propus legea recursului compensatoriu, însă arată la rândul său spre deputaţii care au mărit beneficiile acordate deţinuţilor.
Vezi şi: Personaje importante chemate la audieri în Comisia de anchetă pentru alegerile din 2009
"In lipsă de idei și de argumente, domnul ministru Toader pune pe FB un interviu in care vorbesc despre recursul compensatoriu. Sunt mișcată. Orice critica fie și implicita din partea sa ma onorează, căci avem agende diferite și suntem in lumi diferite. Domnia sa nu merită timpul meu pentru a răspunde. Societatea însă merită, iar eu ca fost ministru în slujba societății am obligația să explic celor pe care i-am servit in mandatul meu.
Ideea recursului compensatoriu in zile câștig îmi aparține, mi-o asum pe deplin. Ca ministru care a găsit pe masă în noiembrie 2015 o decizie a CEDO din 2012 prin care statului român i se cerea să ia măsuri față de suprapopularea sistemului penitenciar, trebuia să acționez. Mai ales ca nu se făcuse nimic in 3 ani.
Alternativa pe care am respins-o din start era un recurs compensatoriu în bani – pe fiecare zi de detenție în condiții precare. Puteam alege calea simplă a recursului compensatoriu în bani – făcuseră asta și alte state față de care CEDO a dat decizii similare, eram pe tărâm sigur. Suma variază între 8 EUR/zi în Italia și 5 EUR/zi în Ungaria.
Am ales o cale mai grea, a responsabilității. În discuții la CEDO și în guvern, am explicat că nu voi propune un recurs compensatoriu în bani, pentru că nu poate fi justificat moral sau politic. Nu într-o tară ca a noastră în care cele mai multe școli din mediul rural au toalete în curte, în care nu există condiții în spitale, în care veterani de război au pensii de câteva zeci de euro etc. Și nu de către un ministru venit într-un guvern tehnocrat după o tragedie ca cea de la Colectiv în care concetățeni ai murit cu zile pe trotuar pentru că nu aveam salvări destule sau cu infecții spitalicești din cauza precarității din sistemul de sănătate.
Recursul compensatoriu în zile așa cum l-am promovat prin proiectul de lege adoptat anul trecut de guvern prevedea un mecanism foarte strict: 3 zile compensatorii la fiecare 30 de zile executate în condiții neconforme standardelor CEDO, adică într-o suprafață mai mică de 3 mp.
Vezi şi: Decizie majoră: Curtea Constituţională schimbă modul în care se fac retrocedările
Asta presupunea o analiză individuală a fiecărui caz. Am fost în multe penitenciare și nu peste tot condițiile erau precare sub aspectul suprafeței minime de 3 mp per deținut. Nu putem face generalizări. Până și în penitenciare ale groazei ca cel de la Brăila, cu un management absolut ineficient la acel moment, existau camere în care se respectau standardele de suprafață minimă ale CEDO.
Parlamentul a făcut generalizări si a măcelărit acest proiect de lege, modificându-l în mod esențial. Pentru cine are răbdare, toată saga modificării proiectului este pe pagina Camerei Deputaților.
Pe scurt modificările aduse în Parlament (în Cameră) sunt: pentru fiecare 30 zile în condiții neconforme 6 zile considerate executate în loc de 3; 4 mp suprafața minima în loc ce 3 mp propuși în proiectul inițial; generalizarea de la camera de detenție la clădire; mărirea beneficiilor în zile câștigate pentru muncă, unde s-au relaxat toate condițiile și au crescut toate beneficiile.
Prin urmare, este o lașitate ceea ce face domnul Toader, care se spală pe mâini ca Pilat spunând că nu ai nici un amestec și că e surprins. Păi cred că nu trebuie să fii doctor în matematică, nici măcar în drept, pentru a realiza ca relaxarea tuturor condițiilor va conduce la un număr mult mai mare de beneficiari ai legii. Când s-au făcut aceste modificări în mai 2017, domnul Toader era ministru. Rolul său ca ministru era sa meargă în Parlament în comisii – mai ales la Cameră, în Comisia Juridică unde au survenit modificările esențiale, și să convingă prin argumente că modificările propuse deturnează sensul legii. Că nu poate exista nici un fel e dreptate în generalizări de tipul toată-lumea-din-clădirea-x-din-penitenciarul-y-stă-în-condiții-precare. Că asta are efecte asupra executării mandatelor europene de arestare (nu știu dacă s-a gândit la asta până acum, pariul meu este că nu). Rolul său de ministru era să vorbească din timp despre efectele modificărilor din Parlament, să atragă atenția asupra acestor efecte, nu să se declare surprins post factum. Și nicidecum să dea vina implicit pe predecesoarea tehnocrată pentru efectele legii așa cum a fost modificată de Parlament.
Eu am onoare și răspund oricând pentru proiectul pe care l-am promovat. După o consultare publică.
Îmi asum că am ales un recurs compensatoriu în zile câștigate, nu în bani. Și efectele pe mecanismul așa cum l-am propus erau mult reduse, drepte și nu o cale scurta de a eluda pedeapsa pronunțată de instanța. Pentru că eu și echipa mea am făcut proiecții cu ANP, nu am pus degetul pe niște cifre pe care le-am visat noaptea.
Dar așa e politica în care a intrat domnul Toader și în care face orice ca să poată rămâne, ipocrită și fără asumarea vreunei răspunderi. Nimic nou în ce îl privește pe domnul Toader. Același domn care spunea nonșalant și că proiectele de modificare ale legilor justiției pe care le-a prezentat pe 23 august 2017 au trecut prin consultare publică încă din 2016. Pentru că vrea să inducă ideea că proiectele sunt aceleași… E ca la radio Erevan, sunt aceleași dar altele, cu multe bombe incluse pe fata întru răpunerea oricărei independențe a justiției. Vestea buna e ca deși cei care conduc țara ne vor prosti, nu suntem toți asa", scrie Raluca Prună pe Facebook.
Comentează