Premium
Procurorul șef al DNA, Marius Voineag, anunță că în anul 2023 a crescut numărul dosarelor soluționate de instituție dar și a numărului de inculpați dați pe mâna judecătorilor în stare de arest preventiv.
„Ne-am dorit consolidarea instituțională prin creșterea resursei umane și am reușit să încadrăm 29 noi procurori, fără a lua în considerare ultima procedură prin care au fost validați 23 de noi procurori, la începutul acestui an.
În cursul anului 2023 au fost trimiși în judecată 651 de inculpați. Este important de menționat faptul că a crescut semnificativ numărul inculpaților trimiși în judecată față de care au fost luate măsuri preventive privative de libertate (43 inculpați în anul 2023, față de 22 inculpați în anul 2022), creșterea fiind de 95,45%.”, a transmis Voineag.
Efectul descurajant
„Din punct de vedere al asigurării efectului descurajant prin recuperarea produsului infracțional, în anul 2023 am înregistrat o creștere semnificativă, de peste 450% cu privire la efectivitatea sechestrelor pe bunuri individualizate, aspect care confirmă utilitatea dezvoltării unei structuri dedicate investigațiilor financiare.
În ceea ce privește parametrii cantitativi, un element cheie care reflectă creșterea eficienței instituției este dat de numărul de dosare soluționate 2259 anul trecut, față de 2087 în anul 2022.
- Totodată, polițiștii din cadrul DNA au avut delegări în aprox. 5800 dosare penale, față de aprox. 5000 dosare în anul 2022, iar specialiștii au întocmit cu 30% mai multe rapoarte de constatare. Și numărul perchezițiilor domiciliare a înregistrat o creștere de la 847 la 1257, ceea ce indică un volum de activitate operativă în creștere, activități ale căror rezultate se vor vedea în viitorul apropiat.
Când vorbim de accentul pe creșterea calității, avem de fapt două dimensiuni: (1) cazurile declanșate și (2) cazurile finalizate. Pentru cazurile declanșate se poate observa o revigorare a accentului pe cazuri de mare corupție, iar în privința celor finalizate am înregistrat o creștere la indicatorii de calitate, atât din scăderea semnificativă a numărului de restituiri, în ceea ce privește persoanele față de care s-a dispus restituirea, cât și din reducerea numărului de achitări definitive prin raportare la numărul inculpaților judecați în anul de referință.
- Rezumând: DNA a lucrat mai bine și mai intens în anul care tocmai s-a încheiat
- Un element care merită menționat din perspectiva reorganizării este dat de integrarea funcțiilor suport pentru investigațiile noastre, prin crearea noului Serviciu de tehnologii și metode emergente. De asemenea, prin noul regulament de ordine interioară am desființat toate funcțiile de șef-birou din cadrul Structurii centrale, pentru a reveni la o formă agilă de organizare”, a mai spus Voineag.
Bilanț
Direcția Națională Anticorupție (DNA) prezintă luni, public, bilanțul de activitate pentru anul 2023, eveniment la care vor participa șefi ai instituțiilor judiciare din România.
Astfel, procurorul șef al Direcției, Marius Voineag, va prezenta statistica cazuisticii Direcției pe care o conduce din anul 2023, perioadă în care instituția a declanșat dosare notabile.
Unul dintre cazurile forte izbucnit urmare unei anchete a DNA Iași este cel al fostului președinte al CJ Vaslui, Dumitru Buzatu (PSD), când acesta a fost prins în flagrant delict cu o valiză cu 1,25 de milioane de euro.
Urmare acestei reușite, Buzatu a fost arestat preventiv, iar ulterior trimis în judecată pentru luare de mită.
Un alt caz recent de răsunet este cel al presupusei mite pretins încasate de președintele CJ Prahova, Iulian Dumitrescu (PNL), prin intermediul conturilor surorii sale și a cumnatului.
Cazul se află în continuare în cercetare iar anchetatorii DNA administrează în continuare probe care să dovedească acuzațiile formulate.
Deputat PSD arestat în dosar DNA
La finalul lunii martie 2023 DNA Târgu Mureș obținea arestarea preventivă a fostului deputat PSD Octavian Goga, acuzat de anchetatori pentru fraudarea unor fonduri europene.
DNA nota la acea vreme că în perioada 22 august 2018 – prezent, inculpatul Goga Octavian, în calitățile menționate mai sus, împreună cu administratorul de drept al societății pe care o controla, ar fi creat condiții artificiale pentru accesa fonduri nerambursabile necesare implementării unui proiect ce avea ca obiect „Construire ferma vaci de lapte în loc. Araci”.
Concret, cei doi inculpați, beneficiind de ajutorul celorlalți doi, ar fi depus la Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (A.F.I.R.) mai multe documente false, inexacte sau incomplete, care atestau fictiv executarea unor lucrări și livrarea unor materiale de construcții, în scopul îndeplinirii condițiilor impuse de finanțator.
Prin aceste demersuri, ar fi fost obținute fonduri nerambursabile în valoare totală de 8.358.822 lei.
An greu pentru miniștri Pandemiei
Tot în 2023 DNA a cerut ridicarea imunității parlamentare pentru foștii miniștri ai Sănătății, Vlad Voiculescu și Ioana Mihăilă și pentru fostul premier al României Florin Cîțu pentru pretinse fapte de abuz în serviciu privind achiziția de doze de vaccin.
În același dosar este cercetat și un secretar de stat de la momentul achizițiilor, Andrei Baciu.
Solicitarea Direcției Naționale Anticorupție referitoare la efectuarea urmăririi penale față de persoanele respective are în vedere împrejurarea că, în acest moment, există probe din care rezultă suspiciunea rezonabilă ce conturează următoarea stare de fapt:
La data de 17 iunie 2020, Comisia Europeană a lansat Strategia europeană privind accelerarea dezvoltării, fabricării și distribuției vaccinurilor împotriva COVID-19 prin care propunea o abordare centralizată pentru achiziția unor opțiuni viabile de vaccinuri și care a presupus negocierea de către Comisia Europeană a unor acorduri de achiziție anticipată cu producătorii de vaccinuri în numele statelor membre.
Vaccinurile urmau să fie distribuite statelor membre UE în funcție de numărul populației, iar decizia cu privire la vaccinarea prioritară a anumitor categorii de populație revenea statelor membre.
De precizat este faptul că statele membre aveau posibilitatea să utilizeze, într-un termen de 5 zile de la notificare, o clauză de "opt-out", astfel că nu erau obligate să suporte niciun fel de contribuție pentru vaccinurile pe care decideau să nu le solicite.
În prezenta cauză, în contextul menționat mai sus, sunt cercetate aspecte legate de modalitatea în care, în perioada ianuarie - mai 2021, persoane din Guvernul României, cu încălcarea dispozițiilor legale și în lipsa oricăror documente/analize care să ateste necesitatea achiziției, ar fi contractat un număr mult mai mare de doze de vaccin (Pfizer și Moderna), în condițiile în care numărul persoanelor eligibile pentru vaccinare comunicat de statul român Comisiei Europene era de 10,7 milioane.
Concret, deși dozele de vaccin contractate anterior datei de 01 ianuarie 2021 (37.588.366 doze) ar fi fost suficiente pentru vaccinarea unui număr de peste 23 milioane persoane, două dintre cele trei persoane față de care se solicită formularea cererilor de efectuare a urmăririi penale, beneficiind de ajutorul celei de a treia, ar fi tranzacționat și ordonanțat la plată achiziția în plus a cantității de 52.805.690 doze de vaccin, în valoare totală de 1.005.498.687 euro, la care se adaugă TVA, sumă care constituie un prejudiciu adus bugetului statului.
Implicare în cazul „Căminele groazei”
DNA a deschis în 2023 dosare penale privind funcționari și patroni aflați pe linia acordării de avize de funcționare unor cămine în care DIICOT a descoperit cum bătrânii erau chinuiți și maltratați de cei care trebuiau să îi îngrijească.
Astfel, DNA a luat în colimator mai mulți funcționari de la AJPIS Ilfov, față de care a deschis dosare penale de cercetare pentru fapte de abuz în serviciu și complicitate la aceste fapte.
Concret, funcționarii sunt cercetați pentru modul în care au efectuat controalele la unele centre, unde conform probelor, anunțau anterior controalelor pe patronii acestora pentru remedierea rapidă a unor probleme existente.
