De mai multe decenii, datele adunate de misiunile spațiale indică faptul că Marte a avut, în trecut, apă la suprafață. Deltele fluviale, mineralele modificate de interacțiunea cu apa și alte structuri geologice au conturat imaginea unei planete mult diferite de cea aridă de astăzi. Rămânea însă o întrebare esențială: ce tip de climă a avut Marte? A fost dominată de gheață sau a cunoscut perioade îndelungate cu ape lichide stabile?
Un ocean în emisfera nordică, acum trei miliarde de ani
Un nou studiu aduce indicii solide în favoarea celei de-a doua ipoteze. Potrivit cercetării, în urmă cu aproximativ trei miliarde de ani, un ocean vast ar fi acoperit aproape întreaga emisferă nordică a Planetei Roșii, transformând-o într-o veritabilă „planetă albastră”, potrivit IFL Science.
Concluziile provin din analiza Valles Marineris, cel mai mare sistem de canioane din Sistemul Solar, care se întinde pe peste 4.000 de kilometri. Cercetătorii s-au concentrat asupra regiunii Coprates Chasma, din sud-estul canionului, considerată cândva un bazin lacustru de mari dimensiuni. Aici au fost identificate depozite geologice aflate la baza versanților abrupți, cunoscute sub denumirea de „scarp-fronted deposits”. Aceste formațiuni indică existența unor cursuri de apă care se revărsau în interiorul canionului.
Un detaliu considerat esențial este faptul că toate aceste depozite apar la aproximativ aceeași altitudine, între minus 3.750 și minus 3.650 de metri. Această uniformitate sugerează un nivel al apei relativ stabil, cu adâncimi care, în anumite zone, ar fi putut ajunge la circa 1.000 de metri. Într-un asemenea scenariu, câmpiile joase din emisfera nordică, situate la altitudini și mai reduse, ar fi fost inundate.
„Am reușit să aducem dovezi pentru cel mai adânc și mai extins ocean identificat vreodată pe Marte, care ar fi acoperit întreaga emisferă nordică”, a declarat Ignatius Argadestya, autorul principal al studiului și doctorand la Universitatea din Berna.
Depozitele din Valles Marineris - adâncimi de până la 1.000 de metri
Existența unui ocean de asemenea proporții deschide din nou discuția despre potențialul de habitabilitate al planetei. Dacă Marte a susținut sau nu forme de viață rămâne o întrebare fără răspuns, cu atât mai mult cu cât misiunea Mars Sample Return a fost anulată recent, după cum notează IFL Science. „Marte este cunoscută astăzi ca o planetă uscată și roșie. Rezultatele noastre arată însă că, în trecut, a fost albastră, asemănătoare Pământului”, a subliniat Argadestya, adăugând că descoperirea evidențiază fragilitatea apei la scară planetară.
Cercetarea are și o dimensiune metodologică importantă. „Am aplicat concepte dezvoltate în studiile geologice de pe Pământ pentru a interpreta procesele de pe Marte, folosind o abordare sedimentologică”, a explicat Fritz Schlunegger, profesor de geologie exogenă la Universitatea din Berna.
Următorul pas este analiza compoziției mineralogice a depozitelor identificate. Aceste investigații vor fi realizate de pe orbită, cu ajutorul sondelor ExoMars Trace Gas Orbiter și Mars Express ale Agenției Spațiale Europene, precum și Mars Reconnaissance Orbiter al NASA. Cercetătorii speră astfel să înțeleagă mai bine ce procese de alterare au avut loc pe Marte în perioada în care planeta era dominată de apă.
Comentează