Premium
Criticați de multe ori pentru deciziile pe care le iau, judecătorii din România au una din cele mai solicitante meserii. O spune un fost membru CSM, Toni Neacșu, care explică problemele pe care le au judecătorii din țară. Un magistrat este supus unei expertize psihiatrice doar la intrarea în profesie. Însă în ultimii ani, au început să curgă expertizele psihiatrice - un subiect delicat despre care puţin din sistem acceptă să vorbească, conform Mediafax.
Citește și: ALERTĂ METEO emisă de ANM: Cod galben de PLOI în aproape jumătate de țară
Stresul, volumul mare de dosare, lipsa timpului liber care creează dezechilibru şi în viaţa personală sunt factori care fac ca judecătorul sau procurorul să clacheze. Potrivit Legii 303/2004, judecătorul sau procurorul este suspendat din funcţie când suferă de o boală psihică ce îl împiedică să mai lucreze aşa cum trebuie.
În cazul în care superiorul observă că un magistrat din subordine începe să dea semne că ceva nu este în regulă, anunţă CSM, care îl trimite la expertiza psihiatrică. Potrivit unor surse din sistem, prea puţini magistraţi sunt trimişi la expertiză. Sunt expertizaţi doar magistraţii cu care nu se mai poate înţelege nimeni.
Tocmai de aceea, din 2018 este obligatorie efectuarea unei evaluări psihologice periodice a magistraţilor, la fiecare 5 ani.
„Unii găsim acel echilibru în familie, alţii vorbind cu un preot, alţii într-un grup de prieteni restrânşi. Şi aici este destul de ficil în profesia asta. O asemăn foarte mult ce înseamnă a fi călugăriţă pentru că numărul prietenilor este foarte redus. Toată lumea te priveşte cu suspiciune. Un volum de muncă destul de mare care nu-ţi permite să faci altceva duce la greşeli şi asta se vede în hotărârile instanţelor de control. Îl afectează direct, pentru că omul acela, când vine în faţa ta, îşi pune viaţa în minile tale. Atunci când dăm o soluţie care este schimbată în calea de atac, evident că influenţează viaţa celui care vine în faţa ta”, a explicat judecătoarea Mădălina Afrăsinie, de la Tribunalul Bucureşti.
„Din păcate nici justiţia nu este ferită de riscul apariţiilor unor boli psihice. (...) Suspendarea pentru existenţa unei boli psihice este o formă de protecţie atât pentru justiţiabil cât şi pentru judecătorul sau procurorul în cauză. Justiţiabilul trebuie să aibă garanţia că asupra drepturilor şi libertăţilor sale decide o justiţie formată din specialişti sănătoşi mintal”, a afirmat avocatul Adrian Toni Neacşu, fost judecător.
