În curtea Muzeului Naţional "Constantin Brâncuşi" din Târgu Jiu, Masa mică şi trovanţii, opere mai puţin cunoscute ale lui Constantin Brâncuşi, titanul de la Hobiţa, spun o poveste unică, pierdută în timp, dar nu şi uitată, potrivit Agerpres.
La Târgu Jiu, artistul a realizat cea mai de preţ creaţie a sa, Ansamblul Monumental "Calea Eroilor", format din Masa Tăcerii, Aleea Scaunelor, Poarta Sărutului şi Coloana Infinitului.
De Masa Tăcerii se leagă şi Masa mică sau Masa rebut, un monument de categorie A, asupra căruia nu s-a intervenit niciodată în zecile de ani de când a fost realizată, fiind în forma lăsată de sculptor.
Poartă asupra ei urmele trecerii timpului şi efectelor vremii, ceea ce o face cu atât mai interesantă şi deosebită, cu toate că nu este la fel de cunoscută precum "sora ei", Masa Tăcerii, situată în Parcul Central din Târgu Jiu.
Masa mică se află acum în curtea Muzeului Naţional "Constantin Brâncuşi" din Târgu Jiu, deşi de-a lungul timpului a fost amplasată şi în alte locaţii.
"Operele care se află în curtea Muzeului Naţional 'Constantin Brâncuşi' au fost tratate ca rebut de către autorităţi, motiv pentru care ele nici nu sunt foarte cunoscute, nu sunt cunoscute nici de publicul din Târgu Jiu, cu atât mai puţin de vizitatorii din ţară sau din străinătate, care sunt foarte surprinşi în momentul în care află că la Târgu Jiu se mai află două opere realizate de Constantin Brâncuşi. Este vorba despre Masa mică, ea a purtat denumirea şi de masă rebut într-adevăr, dar şi de masă festivă. Este o operă clasată A în lista monumentelor istorice, la fel ca Masa Tăcerii, este de interes universal ca atare şi nu a fost până acum supusă niciunui proces de restaurare, conservare, biocidare, ci este în forma în care a fost lăsată de Constantin Brâncuşi. Ea de altfel a fost, din scrierile domnului Ion Mocioi, lăsată dezasamblată şi a fost asamblată ulterior şi a fost plasată atât la Coloana Infinitului, adică pe axul ansamblului, dincolo de Coloana fără Sfârşit, dar şi o perioadă de timp în Parcul 'Constantin Brâncuşi', unde se află operele din piatră. Ulterior a fost adusă în curtea Casei 'Barbu Gănescu', care este în prezent sediul Muzeului Naţional 'Constantin Brâncuşi'", a declarat, pentru AGERPRES, managerul Muzeului Naţional "Constantin Brâncuşi" din Târgu Jiu, Denisa Şuţă.
Masa mică "s-a născut" practic din picioarele a două mese de piatră.
"Constantin Brâncuşi a comandat această masă de piatră pentru a o amplasa în Ansamblul Monumental 'Calea Eroilor'. A fost nemulţumit de dimensiunile ei, a considerat că acestea sunt prea mici şi atunci a comandat o altă masă, mai mare, şi în momentul în care şi aceasta a venit, marele artist a luat decizia de a suprapune tăbliile celor două mese, astfel încât a rezultat Masa Tăcerii care se află în Ansamblul Monumental 'Calea Eroilor', iar din picioarele celor două mese a rezultat această masă, Masa mică, care se află în curtea Casei 'Barbu Gănescu', sediu Muzeului Naţional 'Constantin Brâncuşi'", a adăugat sursa citată.
În perioada în care a lucrat la Ansamblul Monumental "Calea Eroilor", între 1937-1938, Brâncuşi a locuit în Casa "Barbu Gănescu", care acum este sediul muzeului, şi în acea perioadă a realizat şi o instalaţie artistică.
"Iată că a fost cumva un promotor şi în ceea ce priveşte instalaţiile artistice. O numea Grădina cu Vietăţi de Piatră, dar această instalaţie este înscrisă în lista monumentelor istorice cu titlul Mesele aranjate de Constantin Brâncuşi. Ele sunt compuse din nişte trovanţi cu pietre de moară şi, de asemenea, unele pietre zoomorfe, cu diverse forme pe care şi le imagina sculptorul - animale, sunt broaşte, peşti şi aşa mai departe, pe care le-a aranjat în curtea casei. Pietrele de moară au fost găsite aici la familia care l-a găzduit, iar pietrele de râu se pare că le-a adus chiar el de pe râurile din zona Săcelu, din râul Blahniţa. Trovanţii nu mai sunt în starea iniţială, deasupra acestora se mai afla o piatră de moară, astfel încât instalaţia părea o adevărată masă rotundă în stilul meselor rotunde tradiţionale din casele românilor, nu mai sunt decât pietrele de moară care constituie soclul lucrării respective, mai sunt nouă trovanţi şi câteva dintre pietrele de râu. Ştim că mai există o parte dintre trovanţi pe aleea de la intrarea Muzeului de Artă din Târgu Jiu şi, de asemenea, unul dintre trovanţi a fost amplasat în faţa liceului Virgil Madgearu. Acela a fost şi vopsit din păcate, s-a intervenit asupra lui", a adăugat Denisa Şuţă.
Şi trovanţii poartă asupra lor urmele trecerii timpului, ca şi Masa Mică, ceea ce face operele mai interesante, fiindcă o eventuală intervenţie asupra lor "ar distruge cumva amprenta lăsată de Constantin Brâncuşi".
"Noi le avem în administrare, ele sunt în proprietatea Unităţii Administrative Teritoriale a Primăriei Târgu Jiu şi le avem în administrare de o scurtă perioadă de timp, cred că anul trecut le-am primit prin proces verbal. A fost emisă mai demult o hotărâre de Consiliu Local, însă procesul verbal de predare-primire a fost semnat anul trecut şi abia în momentul în care am devenit administratori am putea să luăm unele măsuri privind restaurarea lor. Am consultat specialişti şi cei mai mulţi dintre sculptorii şi dintre specialiştii care au venit au considerat că o intervenţie asupra lor ar distruge cumva amprenta lăsată de Constantin Brâncuşi. Ele fiind în aer liber, sunt supuse acestor temperaturi, umezeală, diferenţe de temperatură, îngheţ, dezgheţ şi aşa mai departe, în perioadele de umezeală sunt afectate de muşchi, licheni. Vom face o consultare cu specialişti în viitorul apropiat, în momentul în care vom avea şi fondurile necesare şi să găsim o soluţie, sigur, în consultare cu specialiştii de la Institutul Naţional al Patrimoniului, să vedem dacă este oportun să se intervină asupra lor sau este bine să rămână în starea în care le-a lăsat sculptorul Constantin Brâncuşi", a mai spus managerul Muzeului Naţional "Constantin Brâncuşi".
Pe viitor, se are în vedere punerea în valoare a acestor opere în cadrul unui proiect care vizează restaurarea sediului Muzeului Naţional "Constantin Brâncuşi" şi, implicit, a curţii acestuia.
"Noi am depus un proiect şi am fost acceptaţi pentru a intra într-un proces de restaurare cu sediul muzeului şi, bineînţeles, parcul, adică inclusiv amenajarea peisagistică a incintei va fi realizată în cadrul proiectului Temelii Culturale, acordul 4, care este un acord cu Banca Consiliului Europei. Este vorba despre un împrumut. Jumătate va fi acordat ca împrumut de la Banca Consiliului Europei, jumătate va fi asigurat de către Guvernul României. În această perioadă am început demersurile pentru a obţine documentaţiile necesare. Am depus la Primăria Municipiului Târgu Jiu, încă aşteptăm, sperăm să primim cât mai repede, adică să nu întârziem cu demararea procedurii de restaurare pentru că ne împotmolim în eliberarea unor acte cum este certificatul de urbanism, de exemplu, avem nevoie de aceste documentaţii de la Primăria Municipiului Târgu Jiu, urmând să le transmitem la unitatea de management a proiectului, care este unitatea în subordinea Ministerului Culturii care se ocupă de implementarea acestui acord cadru cu Banca Consiliului Europei, iar în momentul în care vor începe lucrările de restaurare, se va face proiectul tehnic propriu-zis şi atunci sigur că vom avea în vedere inclusiv punerea în valoare a operelor", a precizat managerul.
Potrivit acesteia, în cadrul proiectului sunt cuprinse 14 monumente istorice de interes naţional.
"Deocamdată nu se ştiu costurile până în momentul în care se realizează documentaţiile, până la DALI şi ulterior proiectul tehnic. Este vorba despre sumele care s-au negociat în acest acord cadru în care sunt prinse 14 monumente istorice de interes naţional care vor fi finanţate în cadrul acestui proiect, este vorba despre o sumă totală, nu au fost împărţite sumele propriu-zise. Sunt doar nişte sume aproximative, evaluate de către specialişti în cadrul proiectelor, în baza notei conceptuale şi a temei de proiectare care a fost făcută, dar sumele vor fi cunoscute abia după ce va fi întocmit proiectul tehnic. Noi am propus inclusiv mansardarea, pentru că podul este foarte înalt şi atunci obţine un spaţiu în plus unde s-ar putea muta partea administrativă de birouri şi atunci parterul şi partea de demisol ar rămâne doar spaţii expoziţionale. În acel moment am putea să organizăm inclusiv o expoziţie permanentă. Deocamdată, aşa cum ştiţi, spaţiul este destul de restrâns, avem la dispoziţie doar partea de parter, unde organizăm expoziţii temporare", a menţionat Denisa Şuţă.
Pe 19 februarie se împlinesc 150 de ani de la naşterea sculptorului gorjean, ocazie cu care va avea loc expoziţia de Grafică Românească - BRÂNCUŞI 150, care va fi vernisată simultan în municipiul Târgu Jiu şi în alte 20 de ţări de pe şase continente, în organizarea Muzeului Naţional "Constantin Brâncuşi" şi Fundaţiei "Inter-Art" Aiud.
Comentează