Masa rotundă "O operă celebră: Ecorşeul Brâncuşi-Gerota", care îşi propune să aducă în atenţia specialiştilor şi cercetătorilor o analiză a lucrării de tip ecorşeu a celebrului sculptor, care abordează corpul uman atât din perspectiva artistică, cât şi din cea anatomică, va avea loc în Amfiteatrul "Ion Heliade Rădulescu" vineri, începând cu ora 11,00, anunţă Academia Română, informează Agerpres.
Vor susţine prezentări prof. dr. Irinel Popescu, membru corespondent al Academiei Române, dr. Doina Lemny de la Muzeul Naţional de Artă Modernă - Centre Pompidou din Paris, prof. dr. Octavian Buda şi prof. dr. Andy Chirculescu de la Universitatea de Medicină şi Farmacie "Carol Davila" din Bucureşti, lector univ. dr. Elena Dumitrescu de la Universitatea Naţională de Arte din Bucureşti, prof. dr. Eugen Târcoveanu, prof. dr. Cristian Lupaşcu, prof. dr. Cristian Bârsu, dr. Valeriu Şurlin şi arh. Emilian Ştefârţă.
Dezbaterea, organizată de Academia Română prin Secţia de arte, arhitectură şi audiovizual şi Secţia de ştiinţe medicale, va avea ca punct de pornire istoria primei lucrări de tip ecorşeu, realizată în spaţiul ţărilor române la începutul secolului al XX-lea, ca rezultat al colaborării dintre studentul Constantin Brâncuşi de la Şcoala de Belle-Arte din Bucureşti şi profesorul său de anatomie umană, dr. Dimitrie Gerota, unul dintre întemeietorii chirurgiei în România.
Prezentările şi discuţiile din cadrul evenimentului vor putea fi urmărite şi pe platforma ZOOM.
Unul dintre exponenţii sculpturii abstracte moderne, Constantin Brâncuşi (1876-1957) este absolvent al Şcolii de Belle-Arte din Bucureşti şi al Şcolii Superioare de Arte Frumoase din Paris.
Influenţat de creaţia lui Rodin, Brâncuşi a căutat esenţializarea mesajului artistic şi exprimarea ideilor în forme estetice simplificate.
Constantin Brâncuşi, ale cărui opere se regăsesc în muzee celebre din toată lumea, a fost ales membru post-mortem al Academiei Române în anul 1990.
Dimitrie Gerota (1867-1939) a fost primul radiolog român şi întemeietorul Institutului de chirurgie din Bucureşti.
Profesor de anatomie atât la Şcoala de Bell-Arte, cât şi la Facultatea de medicină din Bucureşti, a pus bazele unei tehnici de injectare a vaselor limfatice care evidenţia secţiunile anatomice şi permitea disecţia precisă.
De numele profesorului Gerota se leagă şi prima colecţie de mulaje anatomo-chirurgicale din România, dedicate studiului medical. În anul 1916 a fost ales membru corespondent al Academiei Române.
Comentează