Măsuri mai stricte pentru solicitanții de azil, în contextul scandalului Schengen: UE vrea să modifice regulamentul

Solicitanţii de azil înregistraţi vor putea să începe să lucreze mai curând şi perspectivele lor de integrare se vor îmbunătăţi, potrivit unui proiect legislativ agreat de Parlamentul European şi Consiliul Uniunii Europene, indică un comunicat publicat joi de legislativul european, informează Agerpres.

Principalul obiectiv al directivei privind condiţiile de primire a solicitanţilor de azil este de a asigura standarde de primire echivalente în statele membre ale UE în ceea ce priveşte condiţiile materiale - inclusiv spaţiul de locuit -, asistenţa medicală şi un standard de viaţă adecvat ale solicitanţilor.

Noile reguli ar trebuie să împiedice solicitanţii să se mute în UE după înregistrarea cererii.

Pentru a-şi îmbunătăţi şansele de a putea trăi independent şi a se putea integra local, solicitanţilor de azil ar trebui să li se permită să lucreze în termen de 6 luni de la data înregistrării cererii lor şi nu 9 luni, cum este în prezent. În vederea extinderii perspectivelor de integrare a solicitanţilor, ei vor avea acces la cursuri lingvistice, vocaţionale şi de educaţie civică.

Statele membre trebuie să se asigure că fiecare minor neînsoţit este încredinţat unui tutore în termen de 15 zile după depunerea unei cereri de protecţie internaţională. Mai mult, copiii ar trebui să fie integraţi în sistemul şcolar în cel mult două luni de la sosire.

Statele membre pot decide că un solicitant de azil trebuie să locuiască într-un loc anume din motive de ordine publică sau pentru a împiedica efectiv solicitantul să se ascundă, dacă există un asemenea risc. Detenţia se poate întemeia doar pe motive specifice stabilite de legislaţia naţională.

'Acordul de astăzi privind condiţiile de primire este un progres major, nu doar întrucât, în cele din urmă, co-legislatorii progresează în privinţa unui sistem comun european de azil, dar cel mai important pentru că acest acord ar trebui să conducă la îmbunătăţiri concrete în vieţile solicitanţilor de azil în Uniunea Europeană'', a declarat raportoarea PE pe acest dosar, eurodeputata olandeză Sophie in't Veld (Renew).

Textul convenit de Parlamentul European şi Consiliul UE urmează să fie votat în Comisia pentru libertăţi civile (LIBE) şi în plenul PE, înainte de a putea fi publicat în Jurnalul oficial al UE şi a intra în vigoare. Statele membre vor avea la dispoziţie doi ani pentru a transpune prevederile directivei în legislaţiile naţionale. PE şi viitoarele preşedinţii ale Consiliului UE s-au angajat să depună toate eforturile pentru a finaliza cadrul legislativ privind azilul şi migraţia înainte de aprilie 2024.

În 2016, Comisia Europeană a prezentat o propunere privind o nouă directivă privind condiţiile de primire a solicitanţilor de azil, iar acordul de joi dintre PE şi Consiliul UE confirmă rezultatul negocierilor la care s-a ajuns în 2018.