Ministerul Justiţiei a făcut public proiectul de Lege de desfiinţare a Secţiei de Investigare a Infracţiunilor din Justiţie iar anexat la acest proiect a prezentat şi lista motivelor pentru care această structură judiciară nu este oportună.
Între alte motive de ordin logistico-tehnic MJ arată că şi reacţia instituţiilor europene din sfera justiţiei au avut un cuvânt greu în luarea deciziei de desfiinţare a Secţiei.
Astfel, explică MJ, în data de 27 decembrie 2019, Guvernul României a aprobat Memorandumul cu tema “Evaluarea cadrului legal cu privire la organizarea și funcționarea Secției pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție și propuneri”.
Potrivit acestui Memorandum, poziția Ministerului Justiției, aprobată de Guvern, este în sensul soluției desființării Secției pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție.
În acest memorandum sunt menționate o serie de documente europene în care au fost aduse numeroase critici cu privire la modul de funcționare și organizare a SIIJ, pe care le reiterăm:
"1. Grupul Statelor Împotriva Corupției (GRECO) – Consiliul Europei
În Raportul ad-hoc, adoptat în data de 23 martie 2018 (Reuniunea Plenară 79), în conformitate cu Regula 34 din Regulile de Procedură ale organismului anticorupție al Consiliului Europei și în Raportul de follow-up referitor la Raportul ad-hoc, adoptat în data de 21 iunie 2019 (Reuniunea Plenară 83), GRECO a concluzionat că recomandarea referitoare la abandonarea creării noii secții speciale pentru investigarea infracțiunilor din justiție nu a fost implementată de România.
2. Comisia Europeană pentru Democrație prin Drept a Consiliului Europei (Comisia de la Veneția)
În Opinia nr. 924/2018, Comisia de la Veneția a recomandat României să reconsidere stabilirea unei structuri separate de parchet pentru investigarea infracțiunilor comise de judecători și procurori; recurgerea la procurori specializați, însoțită de garanții procesuale efective, ar putea apărea ca o soluție alternativă mai potrivită.
În considerentul nr. 89 din Opinie, se afirmă că „în aceste împrejurări, cu toate că alegerea mijloacelor de combatere a infracționalității aparține legiuitorului național, temerile existente că noua structura va fi (încă) un instrument de intimidare și presiune la adresa judecătorilor și procurorilor – în special dacă este combinată cu alte noi măsuri preconizate în privința lor, cum sunt prevederile referitoare la răspunderea materială a magistraților – pot fi considerate legitime și nu ar trebui ignorate”.
3. Raportul MCV
Concluzia Raportului Comisiei către Parlamentul European și Consiliu privind progresele înregistrate de România în cadrul mecanismului de cooperare și verificare din 22 octombrie 2019 cu privire la recomandarea legată de Secția pentru investigarea infracțiunilor din justiție este că „aceste recomandări nu au fost puse în aplicare de autoritățile române, care au invocat și argumentul că legile justiției produceau efecte juridice care nu puteau fi oprite”.
În evaluările Comisiei Europene s-au reținut următoarele: „Modificările legate de accelerarea înființării Secției speciale pentru anchetarea magistraților și extinderea competenței sale (…) au alimentat și mai mult sursele de îngrijorare și lipsa de încredere în aceste modificări. În special, unele dintre modificările propuse ale legilor păreau să servească intereselor anumitor persoane. Aceste ordonanțe de urgență au stârnit reacții extrem de negative, care au contribuit la cristalizarea poziției specifice exprimate de populație în cadrul referendumului din 26 mai 2019 cu privire la modificarea legilor justiției prin ordonanțe de urgență.
Punerea în aplicare a legilor justiției modificate a confirmat, de asemenea, preocupările exprimate în raportul din noiembrie cu privire la prejudiciile aduse sistemului judiciar. În particular, funcționarea Secției speciale pentru anchetarea magistraților a confirmat temerile exprimate atât în România, cât și în exterior că secția respectivă ar putea fi utilizată ca instrument de presiune politică. Au existat mai multe situații în care Secția specială a intervenit pentru a schimba cursul anchetelor penale într-un mod care ridică îndoieli serioase cu privire la obiectivitatea sa. Printre aceste situații se numără și cazurile în care Secția specială a inițiat anchete împotriva judecătorilor și a procurorilor care s-au opus modificărilor actuale ale sistemului judiciar, precum și modificările bruște ale abordării adoptate în cauzele aflate pe rolul instanțelor, de exemplu retragerea căilor de atac introduse anterior de DNA în dosarele de corupție la nivel înalt. Numirile în funcțiile de conducere din Secția specială au stârnit, la rândul lor, polemici. Pe fondul acestora, numeroase voci din România au cerut desființarea Secției speciale.
Comisia de la Veneția a adoptat un aviz cu privire la ordonanțele de urgență în iunie 2019, în care confirma îngrijorarea crescândă suscitată de noile modificări și de funcționarea Secției speciale. În cele două noi rapoarte din iunie 2019, GRECO a exprimat preocupări similare.” (Raportul MCV din octombrie 2019, pag. 5-6, obiectivul de referință nr. 1).
Argumentelor de legislație națională li se adaugă aspectele de conformare a reglementărilor naționale de constituire a secției cu cerințele europene - Consiliul Europei, Uniunea Europeană (inclusiv deciziile viitoare care vor fi pronunțate de CJUE în cauzele pendinte). În acest context, Agentul guvernamental pentru Curtea de Justiție a Uniunii Europene și pentru Curtea de Justiție a Asociației Europene a Liberului Schimb a prezentat intenția Guvernului României în sensul desființării SIIJ în pledoariile susținute în fața Marii Camere în datele de 20 și 21 ianuarie 2020", se arată în exprunerea de motive a proiectului de Lege de desfiinţare a SIIJ publicat marţi de Ministerul Justiţiei.
Comentează