Deşi numărul bolnavilor de tuberculoză este în scădere faţă de anii anteriori, situaţia rămâne îngrijorătoare din cauza depistării tardive a bolii, fapt care duce la forme tot mai grave şi complicate, avertizează dr. Adriana Sorete Arbore, medic şef al Dispensarului de Tratamentul Tuberculozei Iaşi.
Potrivit medicului, tot mai multe persoane ajung la medic în stadii avansate ale bolii, cu tuberculoză extinsă şi cu multiple afecţiuni asociate, conform Agerpres.
"Sunt mai puţini bolnavi decât în anii anteriori, dar depistarea este târzie. Identificarea cazurilor de tuberculoză este târzie, cazurile sunt grave. Este cumul de patologii, nu doar tuberculoză pulmonară, ci şi tuberculoză cu mai multe localizări, tuberculoză cu cancer, tuberculoză cu boli renale, cu ciroze hepatice. Avem o gamă, o paletă fantastică de patologii asociate tuberculozei", a declarat dr Adriana Sorete Arbore, cu ocazia unei conferinţe dedicată Zilei Mondiale a Tubercoluzei.
Ziua de 24 martie a fost inclusă între cele 11 zile de celebrare desemnate de Organizaţia Mondială a Sănătăţii, fiind numită Ziua Mondială a Tuberculozei. A fost sărbătorită pentru prima dată în 1982, la împlinirea centenarului de la descoperirea, de către medicul german Robert Koch, a microbului care produce tuberculoza.
Potrivit unui raport pentru tuberculoză pentru anul 2025 elaborat de Organizaţia Mondială a Sănătăţii, la nivel mondial s-au înregistrat 10,8 milioane de noi îmbolnăviri în 2024, iar 1,25 milioane de persoane au decedat din cauza tuberculozei în acelaşi an.
În ţările Regiunii Europene a OMS au fost raportate peste 225.000 de episoade noi de tuberculoză în 2024. Deşi aceste cazuri reprezintă numai 2,1% dintre cazurile înregistrate la nivel mondial, Regiunea Europeană raportează cele mai multe cazuri de tuberculoză cu microbi rezistenţi la medicamente din lume - 21%, precum şi 37% cazuri de tuberculoză cu chimiorezistenţă extinsă, forme grave, greu de tratat, costisitoare şi nu întotdeauna vindecabile.
În 2025, în România s-au înregistrat 7.666 de cazuri de tuberculoză la adulţi şi 296 de îmbolnăviri la copii. Incidenţa globală în ţară a fost de 40,2 la suta de mii de adulţi, în scădere cu patru puncte procentuale faţă de 2024, şi 9,9 la suta de mii de copii.
În judeţul Iaşi, incidenţa înregistrată în 2025 a fost de 62,3 la suta de mii de adulţi şi 7,9 la suta de mii de copii, judeţul situându-se pe locul patru în ierarhia naţională a incidenţei la adulţi.
În opinia medicului ieşean, scăderea adresabilităţii persoanelor simptomatice către serviciile medicale este un fenomen observat mai ales în mediul rural.
"Cu siguranţă că este vorba de un declin în starea de sănătate a populaţiei. M-am întrebat de ce un judeţ care are o prestaţie atât de bună poate să aibă astfel de situaţii, şi am făcut o analiză pe 10 ani, pe trei elemente: starea de persoane fără ocupaţie, starea de persoană neasigurată şi mediul rural. Am ajuns la următoarea concluzie: 80% din persoane provin din mediul rural, între 40 şi 50% sunt fără ocupaţie, şi cam acelaşi procent, chiar mai mare, este fără asigurare medicală sau nu-şi cunoaşte medicul de familie. Asta ne spune că avem de lucru la asistenţa medicală în zonele rurale, că în aceste zone trebuie intensificată activitatea atât a reţelei de medicină primară, cât şi a medicilor specialişti care se ocupă de tuberculoză. Şi ne mai spune un lucru care de altfel este arhicunoscut: tuberculoza este o boală socială cu unele aspecte medicale. Nu putem să avem aşteptări în situaţia în care oamenii nu au bani să existe, să îşi întreţină familia, să se întreţină pe ei", a declarat dr. Adriana Sorete Arbore.
Medicul atrage atenţia că în contextul în care lumea străbate o perioadă plină de frământări politice, conflicte militare şi instabilitate economică, efecte post-pandemice, a fost creată o stare de lipsă de siguranţă socială, de confuzie, perturbând astfel şi sănătatea.
"Mesajul pe care Organizaţia Mondială a Sănătăţii îl propune pentru acest an este unul mobilizator, de intensificare a activităţii de depistare şi tratament corect: 'Da! Putem pune capăt tuberculozei: Conduşi de comunităţi, susţinuţi de angajament ferm!'. Această temă pune accent pe acţiuni urgente, angajament politic la nivel înalt şi eforturi comunitare pentru a accelera obiectivul de a pune capăt epidemiei de tuberculoză", a mai afirmat dr. Sorete.
Conform sursei citate, OMS a elaborat un program de lucru pentru perioada 2023-2030 în vederea eliminării tuberculozei. Ţintele strategice majore propuse sunt depistarea a 95% dintre bolnavi şi tratarea cu succes a 90% dintre aceştia, ceea ce ar însemna acces la tratament pentru 50 de milioane de persoane, dintre care 4,7 milioane copii. De asemenea, 3,2 milioane de cazuri de tuberculoză rezistentă la medicamente ar urma să beneficieze de terapii moderne.
Totodată, se estimează că până la sfârşitul anului 2026 va fi introdus pe scară largă un nou vaccin împotriva tuberculozei, iar toate aceste măsuri ar putea duce la reducerea cu 80% a numărului de îmbolnăviri până în 2030, comparativ cu 2015.
Comentează