Premium
Ministrul afacerilor externe, Teodor Meleşcanu, a participat, miercuri, la Budapesta, la reuniunea ministerială a Grupului de la Vişegrad (V4) cu Balcanii de Vest, la invitaţia preşedinţiei în exerciţiu a V4 (Ungaria), unde a afirmat că ţara noastră va acorda prioritate acestei regiuni în timpul Preşedinţiei Consiliului UE 2019.
Alături de România, din regiune au mai fost invitate Bulgaria, Slovenia, Croaţia. Estonia a fost, de asemenea, invitată, în calitate de stat care deţine Preşedinţia Consiliului UE în acest semestru, informează un comunicat al Ministerului Afacerilor Externe (MAE) transmis Agerpres. Agenda reuniunii s-a concentrat pe modalităţile concrete de sprijin pentru accelerarea procesului de extindere a UE în Balcanii de Vest şi consolidarea cooperării pentru a răspunde provocărilor de securitate din regiune.
În cadrul intervenţiei sale, arată sursa citată, ministrul român a subliniat importanţa strategică a regiunii Balcanilor de Vest şi a reconfirmat susţinerea României pentru continuarea procesului de extindere a UE, în baza principiului meritelor proprii, evidenţiind faptul că extinderea constituie o politică de succes a Uniunii, care contribuie la stabilitatea, democraţia, prosperitatea şi securitatea continentului european.
Teodor Meleşcanu a salutat mesajele încurajatoare transmise recent la nivel european, prin discursul preşedintelui Comisiei Europene privind Starea Uniunii Europene, de confirmare a susţinerii "fără echivoc" a perspectivei europene a statelor candidate din Balcanii de Vest şi a importanţei acordate politicii de extindere. Şeful diplomaţiei române a îndemnat statele din regiune "să valorifice această perioadă de oportunitate, prin implementarea agendei de reforme, respectarea setului de valori europene şi îndeplinirea criteriilor necesare de către statele candidate şi potenţialii candidaţi, care să permită avansarea în procesul de aderare la UE", subliniază MAE.
Ministrul afacerilor externe a arătat, în acest context, că România va acorda prioritate regiunii inclusiv în perspectiva deţinerii, în primul semestru al anului 2019, a Preşedinţiei Consiliului UE. În continuare, a reiterat disponibilitatea României de a oferi asistenţă pentru eforturile de reformă în regiune, pornind de la propria sa experienţă, inclusiv prin intermediul Fondului de mobilitate pentru experţii guvernamentali, ca o expresie concretă a sprijinului ţării noastre.
Referindu-se la provocările cu care se confruntă Balcanii de Vest, ministrul Meleşcanu a subliniat rolul esenţial al cooperării regionale, ca instrument de acţiune comună, solidară a statelor din regiune, dar şi necesitatea consolidării instituţiilor statului de drept şi a rezilienţei, pentru a putea face faţă influenţelor externe. În context, ministrul afacerilor externe a exprimat satisfacţie faţă de recenta aderare a Muntenegrului la NATO şi a subliniat necesitatea continuării politicii uşilor deschise, respectiv a dezvoltării cooperării cu partenerii din Balcanii de Vest.
Grupul de la Vişegrad (V4) a fost constituit la 15 februarie 1991, pe fondul dorinţei Republicii Cehe, Ungariei, Republicii Polone şi Republicii Slovace de a coopera şi de a se coordona pe domenii de interes, în baza apartenenţei la acelaşi spaţiu geografic şi a împărtăşirii unor obiective comune. Cooperarea în cadrul Grupului de la Vişegrad nu este instituţionalizată şi se bazează pe întâlniri periodice ale membrilor, la diferite niveluri. Anual, are loc o întâlnire oficială a prim-miniştrilor şi un număr de întâlniri ministeriale, în funcţie de agenda de discuţii stabilită de fiecare Preşedinţie.
După aderarea la UE, România a fost invitată să participe, punctual, la unele reuniuni ministeriale în format V4+. Recent, la nivel de ministru al afacerilor externe, România a participat la reuniunea în format V4+ statele Parteneriatului Estic (Varşovia, 12 aprilie 2017) şi la reuniunea în format V4 + Balcanii de Vest + statele din regiunea învecinată - România, Bulgaria, Italia, Croaţia şi Slovenia (Varşovia, 29 noiembrie 2016).
