Premium
Adoptarea şi implementarea standardelor internaţionale privind protecţia drepturilor persoanelor care aparţin minorităţilor naţionale în România sunt probabil printre cele mai avansate din Europa, a declarat joi ministrul Afacerilor Externe, Teodor Meleşcanu, la Summitul Bunei Guvernări organizat de Strategikon.
"Aceasta este una din componentele importante din corpul drepturilor omului, dar în practica şi viziunea diplomaţiei române a constituit şi constituie un ingredient necesar al stabilităţii şi securităţii regionale şi al bunei vecinătăţi. Practic, statele fără minorităţi în Europa constituie o excepţie de la regula generală, iar respectarea drepturilor minorităţilor constituie în opinia noastră un test al maturităţii într-o Europă în care spiritul intoleranţei a prevalat şi s-a văzut în mod repetat sfâşiată de conflicte intre majorităţi şi minorităţi fie etnice fie religioase sau de altă natură", a subliniat şeful diplomaţiei.
Potrivit acestuia, lecţiile trecutului nu trebuie uitate nici în ziua de azi, în contextul neliniştilor provocate de globalizare, de problemele socio-economice.
"Asistăm, din păcate, la agravarea discursului de ură generat de intoleranţă, dar şi de ignoranţă, alimentat prin mecanisme mai mult sau mai puţin subtile de control ale mentalului colectiv, prin intermediul comunicării strategice şi al războiului informaţional instrumentat fie de actori statali, fie de actori non statali. Or toate aceste fenomene conduc la fondul concurenţial pe care se profilează realitatea contemporană. (...) De aceea, pledoaria pentru o Europă unită şi pentru o relaţie transatlantică deosebit de solidă nu reprezintă doar obiective de politică externă ale Guvernului, ci o opţiune strategică a întregii societăţi româneşti. (...) Ancorarea în NATO, în pregătirea reuniunii la cel mai înalt nivel de la finalul acestei luni, nu pot fi disociate de angajarea activă a României într-un multilateralism activ - o constantă a diplomaţiei române atât din perioada interbelică, dar mai ales după aderarea ţării noastre la ONU. (...) Este cu atât mai firesc să obţinem în perioada 2019- 2020 un nou mandat de membru nepermanent al Consiliului de securitate al ONU - o oportunitate pentru diplomaţia română", a arătat Meleşcanu, potrivit Agerpres.
Citește și: ALERTĂ - Neculai Onțanu, AUDIAT la Parchetul General în dosarul alegerilor prezidențiale din 2009
Ministrul Afacerilor Externe a abordat apoi conceptul de rezilienţă, care are o semnificaţie bine definită în NATO, dar şi la Uniunea Europeană, unde a căpătat valenţe extinse acoperind diversitatea surselor de risc care pot afecta Uniunea şi statele membre.
El a adăugat că dialogul inter-confesional - cuprins în documentul strategiei globale al UE - este parte integrantă a exerciţiului de a construi buna guvernare şi a subliniat că abordarea bunei guvernări în dialogul între partenerii interni şi externi ai statelor şi societăţi trebuie făcută din perspectiva cultivării valorilor universale care unesc şi nu care dezbină.
"Lumea trăieşte într-o relaţie de interdependenţă tot mai complexă în care actorii relaţiilor internaţionale nu se mai limitează strict la formele tradiţionale ale diplomaţiei', a afirmat ministrul de Externe.
Teodor Meleşcanu a trecut în revistă, în contextul reuniunii de la Banca Naţională, actualul context geo-politic şi de securitate, punctând procesul de transformare prin care au trecut şi trec democraţiile europene.
"România, ca şi vecinii săi, aparţine aceleiaşi regiuni a Europei care s-a desprins din sfera de influenţă sovietică odată cu prăbuşirea Zidului Berlinului şi dezintegrarea URSS. Aceasta a constituit marea convulsie a secolului XXI. Între timp, în afară de aceste evenimente care au caracterizat regiunea noastră, au avut loc şi atentatele din 11 septembrie 2001, criza economică financiară din 2007- 2008, primăvara arabă, recrudescenţa extremismului religios şi terorismului islamic, anexarea Crimeii, tensiunile din Marea Chinei de Sud sau Brexit. Dar între timp a avut loc şi lărgirea spre Est a NATO şi UE, procese cu consecinţe geo-politice pe termen lung, din care România a făcut şi face parte integrantă. Sunt deja aproape trei decenii de când România există în cadrul unui sistem democratic, pluralist, marcat prin alegeri libere şi prevalenţa statului de drept şi a drepturilor omului. (...) Diplomaţia a fost unul dintre principalii actori în procesul de transformări interne şi reforme din România. (...) Aderarea la Consiliul Europei, aderarea la NATO şi la UE, încheierea parteneriatului strategic cu SUA au obligat MAE să-şi asigure un rol necesar, alături de alte instituţii precum Parlamentul, partidele politice şi societatea civilă, în procesul de reformă profundă care a acompaniat dezvoltarea statului de drept, a democraţiei, promovarea drepturilor omului, emergenţa şi maturizarea unei societăţi civile contemporane", a detaliat ministrul de Externe.
În mod similar, a menţionat el, aderarea României la NATO a impus reaşezarea raporturilor dintre factorul politic şi cel militar, a condus la instituirea controlului controlului civil asupra armatei şi a contribuit la instituţionalizarea concepţiei de ansamblu asupra securităţii naţionale a unui stat modern.
"Armata Română constituie unul din corpurile socio-profesionale de elită ale societăţii româneşti şi, prin efortul de perfecţionare şi de ridicare a standardelor, impus de calitatea de membru al Alianţei, va continua să rămână un reper de excelenţă", a subliniat oficialul guvernamental.
