Președintele Nicușor Dan a transmis un mesaj, prin intermediul consilierului prezidențial, Radu Burnete, în cadrul celei de-a 33-a ediții a Topului Național al Firmelor Private din România. Președintele Nicușor Dan cere mediului privat să se implice activ pentru a găsi soluții pentru mai multă rapiditate a statului, iar în schimb le promite privaților că statul nu va mai lua decizii fără a-i consulta în prealabil.
”Este o onoare să vă transmit, în numele Președintelui României, un mesaj de apreciere și respect pentru ceea ce reprezentați: coloana vertebrală a economiei românești.
Suntem aici, la cea de-a 33-a ediție a Topului Național al Firmelor Private din România, pentru a celebra performanța, curajul și perseverența antreprenorială. Dar aș vrea ca discuția noastră de astăzi să fie mai mult decât o ceremonie de premiere. Să fie un dialog sincer despre unde suntem, unde vrem să ajungem, și ce trebuie să schimbăm pentru a ajunge acolo.
În România există astăzi peste 800.000 de întreprinderi mici și mijlocii. Acestea reprezintă 99,7% din totalul companiilor active din țara noastră. IMM-urile angajează 66% din forța de muncă a sectorului privat și generează 56% din valoarea adăugată brută a economiei noastre. Când vorbim despre IMM-uri, nu vorbim despre un segment al economiei. Vorbim despre economia însăși.
Companiile pe care le celebrăm astăzi - câștigătorii acestui Top Național - sunt expresia a ceea ce pot realiza antreprenorii români când au viziune, curaj și perseverență. Ele demonstrează că România poate produce valoare, inovație și competitivitate.
Și totuși, în ciuda acestor performanțe remarcabile, există și realități pe care nu le putem ignora. În ianuarie-februarie 2025, IMM România a realizat un studiu pe un eșantion de peste 1.000 de întreprinderi. Încrederea antreprenorilor în evoluția economiei României a scăzut la 34,69%.
Permiteți-mi să pun această cifră în perspectivă:
În 2023, 61% dintre antreprenori credeau că economia va evolua bine.
În 2024, acest procent a scăzut la 50%.
Acum, în 2025, doar unul din trei antreprenori mai are încredere în viitorul economic al țării.
Acest lucru nu s-a întâmplat pentru că antreprenorii au devenit pesimiști. S-a întâmplat pentru că au întâmpinat, zi de zi, provocări concrete care i-au făcut să se întrebe: mai pot face planuri pe termen lung în România? Noi trebuie să ne asigurăm că răspunsul la această întrebare este mereu, da! Încerc să fiu concret:
Prima provocare: lipsa de predictibilitate fiscală.
Fiecare modificare fiscală înseamnă pentru un IMM: refacerea planului de afaceri, recalcularea costurilor, renegocierea contractelor, adaptarea sistemelor IT, instruirea contabililor. Pentru un IMM cu 10-20 de angajați, o singură schimbare fiscală poate însemna săptămâni de muncă și costuri de zeci de mii de euro.
Când aceste schimbări vin an de an, semestru de semestru, mesajul către antreprenor este clar: nu te baza pe nimic. Nu face planuri pe termen lung. Supraviețuiește de la un trimestru la altul. Cum putem cere întreprinderilor românești să fie competitive la nivel european când nu le oferim predictibilitatea de care au nevoie pentru a planifica, a investi, a se dezvolta?
Acest lucru trebuie să se schimbe și am încredere că se va schimba treptat începând un buget realist pentru anul 2026.
A doua provocare: birocrația.
Birocrația nu afectează toate companiile în mod egal. Marile companii au departamente întregi dedicate relației cu administrația. Pot angaja consultanți, avocați, specialiști care să navigheze prin labirintul normelor și procedurilor.
IMM-urile nu au acest lux. Pentru un IMM, birocrația înseamnă că proprietarul sau directorul - în loc să se concentreze pe produsul său, pe clienți, pe inovație - petrece ore și zile întregi alergând după acte, completând formulare, așteptând aprobări.
Președintele României a spus recent: "Trebuie să fim rapizi, să simplificăm."
Nu este un slogan. Este o necesitate. Fiecare zi pierdută cu birocrația este o zi în care un antreprenor român nu poate concura cu un antreprenor german, polonez sau ceh care beneficiază de proceduri simplificate.
A treia provocare: finanțarea.
45% din IMM-urile din România se autofinanțează. Jumătate dintre antreprenorii români nu au acces adecvat la finanțare bancară sau la investiții. Aceștia cresc folosind propriile resurse, propriile economii, propriile sacrificii.
Există în această autofinanțare o doză de eroism antreprenorial. Dar există și o limitare clară: o companie care se autofinanțează crește mai lent, inovează mai greu, riscă mai puțin.
Când vedem aceste cifre înțelegem că există o piață de capital subdezvoltată, o reticență bancară, o lipsă de instrumente de finanțare adaptate realității IMM-urilor.
Și aceasta este o problemă pe care o putem și trebuie să o rezolvăm.
Președintele României nu m-a trimis aici ca să enumăr probleme pe care le știți deja. Am venit să vă spun că Președintele înțelege aceste provocări și că există o voință fermă de a schimba modul în care statul român interacționează cu sectorul privat.
Citez: „Mediul privat a ținut și a dezvoltat România în toți acești ani, de multe ori împotriva, sau în ciuda, politicilor statului”.
Aceasta nu este doar o constatare. Este o recunoaștere.
Această recunoaștere trebuie să fie punctul de plecare pentru o schimbare fundamentală: un parteneriat autentic între stat și mediul privat.
Ce înseamnă un parteneriat autentic?
Înseamnă dialog înainte de decizii, nu după.
Când statul pregătește o modificare fiscală, trebuie să consulte mediul de afaceri. Nu de forma, ci în mod real. Trebuie să înțeleagă impactul, să ajusteze măsura, să ofere timp de adaptare.
Înseamnă simplificare și digitalizare. Există soluții tehnologice care pot reduce de zece ori timpul necesar procedurilor administrative. Și știți cine poate dezvolta aceste soluții? Sectorul privat român, care are expertiză în IT și digitalizare.
Înseamnă stabilitate fiscală. Președintele nu cere să nu existe niciodată ajustări fiscale. Cere ca acestea să fie rare, justificate, comunicate din timp. Un antreprenor trebuie să știe, la începutul unui ciclu de investiții, care vor fi condițiile fiscale pe durata acelui ciclu. Altfel, nu poate planifica.
Parteneriatul înseamnă și altceva: recunoașterea că sectorul privat nu este doar un beneficiar de politici, ci și un contributor la soluții. Sectorul privat poate și trebuie să fie parte din soluție.
Companiile românești competitive care exportă, care inovează, care creează locuri de muncă bine plătite - acestea sunt soluția pentru deficitul comercial, pentru creșterea veniturilor la buget, pentru competitivitatea europeană.
Astăzi celebrăm câștigătorii Topului Național al Firmelor Private. Acestea sunt companii care, în ciuda tuturor provocărilor pe care le-am enumerat, au reușit să performeze. Au crescut, au inovat, au exportat, au creat locuri de muncă.
Ce ne spun aceste companii?
Ne spun că este posibil. Că România poate produce performanță economică la nivel european.
Dar ne spun și altceva: imaginați-vă ce ar putea realiza aceste companii - și alte mii ca ele - dacă am elimina obstacolele inutile. Dacă am oferi predictibilitate. Dacă am simplifica birocrația. Dacă am facilita accesul la finanțare.
Diferența între unde suntem acum și unde am putea fi nu este o diferență de talent sau de muncă. Este o diferență de cadru instituțional, de politici publice, de atitudine a statului față de sectorul privat.
Și această diferență poate fi redusă. Nu peste noapte, dar poate fi redusă.
În încheiere, vreau să vă transmit, în numele Președintelui României: recunoaștere pentru ceea ce ați realizat în condiții adesea dificile; respect pentru curajul și perseverența voastră; angajament că vocea voastră va fi ascultată, că preocupările voastre vor fi luate în serios, că dialogul dintre stat și sectorul privat va fi autentic și constant; și convingere că, împreună - cu un parteneriat real între stat și mediul privat, cu reforme concrete, cu viziune pe termen lung - România poate deveni o poveste de succes economic european.
Felicitări câștigătorilor Topului Național al Firmelor Private! Și mulțumesc tuturor antreprenorilor din România - celor prezenți aici și celor din întreaga țară - pentru contribuția voastră esențială la dezvoltarea României!”, se arată în mesajul președintelui Nicușor Dan.
Comentează