Premium
"Ne aşteptăm ca excelenta noastră colaborare privind aplicarea legii să continue", a răspuns Ambasada SUA, fără a face alte comentarii.
Premierul Victor Ponta a anunţat joi că i-a solicitat ministrului Justiţiei, Robert Cazanciuc, să meargă la Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) şi să discute despre eventuale modificări la Codul penal, amintind însă că documentul a fost aprobat de Guvernul Boc şi promulgat de preşedintele Băsescu.
Guvernul a prezentat o scrisoare pe care preşedintele Băsescu i-a transmis-o, joi, premierului Ponta,în care solicită adoptarea unei ordonanţe de urgenţă privind noul Cod penal şi Codul de procedură penală, dar şi răspunsul în care Ponta aminteşte că cele două coduri au fost iniţiate de Guvernul Boc.
Preşedintele atenţionează că, fără o ordonanţă de urgenţă, există un risc semnificativ ca probabţiunea în cauzele penale să devină extrem de dificilă, iar premierul îi cere să îşi asume răspunderea pentru că a promulgat cele două coduri.
În scrisoarea transmisă joi de preşedintele Traian Băsescu, dar prezentată public de Guvern, şeful statului arată că se vede nevoit să solicite adoptarea unei ordonanţe de urgenţă, având în vedere că Guvernul nua adoptat un astfel de act în şedinţa de miercuri, prima în care putea adopta astfel de ordonanţe şi ultima înainte de intrarea în vigoare a noilor coduri.
Preşedintele arată că este nevoie de o ordonanţă care să modifice dispoziţiile din Codul de procedură penală privind procedura de emitere a mandatului de supraveghere tehnică.
La rândul său, Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA) se arată îngrijorată privind intrarea în vigoare, la 1 februarie, a prevederilor noului Cod penal şi ale noului Cod de procedură penală, arătând că "există un risc major ca eficienţa investigaţiilor în cauzele de corupţie să fie semnificativ diminuată".
Într-un comunicat de joi, DNA prezintă patru "situaţii" ce ar reprezenta argumente ale acestui punct de vedere.
Astfel, potrivit DNA, intrarea în vigoare a noului Cod penal în forma actuală ar înlătura răspunderea penală a unor persoane acuzate de săvârşirea infracţiunii de înşelăciune care a produs consecinţe deosebit de grave.
"Faptele menţionate sunt sancţionate în prezent cu închisoare de la 10 la 20 de ani, iar în noua reglementare vor fi pedepsite cu închisoare de la unu la 5 ani, astfel încât termenul de prescripţie a răspunderii penale se va reduce de la 15 la 5 ani. Având în vedere că multe înşelăciuni comise în dauna statului, precum cele săvârşite cu ocazia reconstituirii dreptului de proprietate, sunt identificate după mulţi ani de la săvârşire, prevederea din Noul Cod penal va împiedica tragerea la răspundere a autorilor unor asemenea fapte", arată DNA.
