Premium
Guvernul bulgar a procedat în weekend-ul trecut la o demonstraţie de forţă, desfăşurând elicoptere şi soldaţi la frontierele sale, în încercarea de a le transmite posibililor solicitanţi de azil următorul mesaj: ''Vedeţi-vă de drum!'', scrie marţi într-un comentariu AFP.
Bulgaria, ca şi Albania, vecine cu Grecia, nu exclud posibilitatea ca noi itinerarii migratorii, care trec pe teritoriul lor, să preia ştafeta de la actuala ''rută a Balcanilor'', aproape închisă. În cursul unui exerciţiu comun al forţelor de ordine, sâmbătă, la graniţa dintre Bulgaria şi Grecia, premierul bulgar Boiko Borisov a anunţat desfăşurarea a 400 de oameni suplimentari în zona situată la mai puţin de două ore de mers pe şosea de la frontiera dintre Grecia şi Macedonia, unde sunt blocaţi de zece zile mii de sirieni şi irakieni.
''Dispunem de echipamente de supraveghere sofisticate care permit oprirea unui val migrator'', declara Borisov luni la Bruxelles, unde a participat la summitul UE-Turcia. Într-o declaraţie marţi la radioul austriac O1, şeful Autorităţii împotriva traficului cu fiinţe umane din Austria, Gerald Tatzgern, a vorbit despre ''o recrudescenţă a activităţii'' traficanţilor ''de la marile tabere (de refugiaţi) de la frontiera turco-siriană'' cu destinaţia ''nu numai Grecia, ci şi direct din Turcia către Bulgaria, pentru a continua apoi către România''.
Mai la sud, rutele clandestine ale exodului s-ar putea de asemenea bifurca spre Albania şi Italia. Această posibilitate ''nu trebuie ignorată'', a recunoscut sâmbătă în presă ministrul italian de externe, Paolo Gentiloni, care vrea să creadă că riscul este sub control datorită ''cooperării, activă de mult timp, cu guvernul albanez''. Roma ar urma să furnizeze în curând mijloace logistice şi umane suplimentare pentru a ajuta Tirana să-şi controleze frontierele, potrivit unor surse concordante. ''Ruta Adriaticii'', între coasta albaneză şi regiunea italiană Puglia, a mai fost utilizată de valuri de migraţie masivă. În 1991, zeci de mii de albanezi au migrat în ambarcaţiuni improvizate către Italia. Între Grecia şi Albania, itinerariile clandestine prin munţi au fost de asemenea urmate de către mii de migranţi albanezi către Grecia în anii 1990 şi 2000 şi sunt bine cunoscute de către călăuze. Se vor aventura oare candidaţi la azil, inclusiv femei şi copii în mare număr, pe trasee periculoase, epuizante din punct de vedere fizic şi din ce în ce mai supravegheate?
''Este prea devreme pentru a spune aceasta'', a declarat pentru AFP un purtător de cuvânt al Oficiului Internaţional de Migraţii (OIM), Leonard Doyle. ''Presiunea Europei pentru reducerea numărului de plecări din Turcia este enormă, aceasta ar putea funcţiona'', a adăugat el. Ţările Uniunii Europene şi-au înăsprit luni tonul, în cadrul unui summit la Bruxelles, şi sunt acum gata să-i retrimită în Turcia pe toţi migranţii care sosesc ilegal în insulele greceşti, în baza unui acord ce trebuie finalizat cu Ankara. ''Coridorul'' migraţiei prin care au trecut în 2015 peste 850.000 de migranţi din Grecia către Germania, Austria sau Suedia, tranzitând Macedonia şi alte ţări ex-iugoslave, nu a fost declarat oficial închis, dar prin el nu mai sunt lăsaţi să treacă de fapt decât foarte puţini sirieni şi irakieni.
La rândul său Bulgaria a ridicat deja la frontiera sa terestră cu Turcia, lungă de 259 de km, un gard de 30 de km. Ea a procedat la prelungirea lui pe 130 km. Circa 2.000 de poliţişti sunt deja desfăşuraţi în zonă. Camioanele transportând clandestini pe sub nasul poliţiştilor bulgari corupţi rămân o realitate, dar Frontex şi-a sporit prezenţa în partea bulgară, iar Turcia - numărul de grăniceri, potrivit analistului Vladimir Ciukov. Din Bulgaria, calea cea mai directă pentru a ajunge în vestul Europei trece prin Serbia. Dar trebuie traversată o regiune muntoasă, iar Serbia nu prea este dispusă să tolereze tranzitările masive pe teritoriul său. Mai la nord, un ocol prin România este şi mai delicat: doar două poduri fac legătura între Bulgaria şi România şi o traversare cu barca pe Dunăre ''nu ar scăpa de vigilenţa grănicerilor'', estimează Vesela Cernova, de la Centrul european de analiză a politicii externe, cu sediul în Sofia. Există un obstacol suplimentar: Ungaria, care şi-a închis deja frontierele cu Croaţia şi Serbia, a lansat lucrări pregătitoare pentru a face la fel cu frontiera sa cu România.
Bulgaria, cea mai săracă ţară din Uniunea Europeană, şi-a atras reputaţia de ţară puţin ospitalieră faţă de migranţi, notează AFP. În 2015, aproape 30.000 de migranţi au fost înregistraţi în Bulgaria, în timp ce alte câteva mii au trecut clandestin. Organizaţii neguvernamentale au semnalat tratamente necorespunzătoare sistematice din partea forţelor de ordine, anunţă Agerpres.
