Milițiile kurde din Siria dețin sute de juhadiști străini ale căror țări refuză să-i primească înapoi

Forţele kurde din Siria, aflate în prima linie în lupta împotriva grupării Stat Islamic (SI), deţin sute de presupuşi jihadişti străini, dar şi femei şi copii, relatează marţi AFP.

Acest dosar reprezintă o adevărată bătaie de cap pentru autorităţile autonome kurde, care refuză să-i judece pe străinii respectivi şi cer repatrierea lor în ţările de origine.

Aproximativ 900 de jihadişti străini, originari din 44 de ţări, sunt în prezent în detenţie, potrivit declaraţiilor lui Nouri Mahmoud, purtător de cuvânt al principalei miliţii kurde din Siria, Unităţile de apărare ale poporului (YPG).

Aproximativ 550 de femei şi 1.200 de copii trăiesc în tabere instalate pentru cazarea familiilor jihadiste, potrivit unor responsabili kurzi.

''Unele femei au patru copii, fiecare cu alt tată şi fiecare tată provine dintr-o altă ţară'', a declarat Abdel Karim Omar, însărcinat cu afaceri străine în cadrul administraţiei kurde, precizând că numeroşi deţinuţi nu au acte de identitate şi că unii străini sunt în detenţie de peste un an, soarta lor fiind incertă.

''Noi îi considerăm mercenarii sirieni ai Statului Islamic. Nu-i considerăm străini. Sunt foarte numeroşi. Sunt o povară grea pe care nu putem să ne-o asumăm singuri'', a mai spus Omar.

Cu titlu de comparaţie, în Irak, peste 300 de persoane au fost condamnate la moarte şi tot atâtea la închisoare pe viaţă pentru că s-au alăturat grupării Stat Islamic, inclusiv zeci de străini, potrivit unor surse judiciare.

''Noi nu avem o legislaţie care autorizează pedeapsa cu moartea. Dacă îi condamnăm şi ei îşi execută pedeapsa, unde vor merge?'', s-a întrebat Omar, adăugând că administraţia sa face ''presiuni asupra guvernelor (străine) ca să-şi preia cetăţenii''.

Rusia, Indonezia, dar şi Sudanul au acceptat să preia sute de cetăţeni, în principal femei şi copii, dar, în marea lor majoritate, ţările occidentale sunt reticente în această problemă, a mai spus Omar.

În opinia şefului Statului-major american, Joe Dunford, întârzierea repatrierilor are loc din cauza ''unor considerente politice şi a unui cadru legal neadaptat''.

Autorităţile kurde au reuşit să stabilească contacte cu Olanda, Danemarca şi Canada, potrivit lui Omar.

Pentru autorităţile kurde, este esenţială menţinerea unor legături strânse cu SUA, care conduce o coaliţie internaţională ce susţine forţele kurde în lupta împotriva Statului Islamic, dar şi cu Franţa, partener-cheie.