Se spune că Mark Zuckerberg a început lucrările la Koolau Ranch, complexul său de 1.400 de acri de pe insula Kauai, Hawaii, încă din 2014. Proiectul include un adăpost dotat cu propriile surse de energie și provizii alimentare, iar tâmplarii și electricienii implicați au primit interdicția de a discuta despre acesta prin acorduri de confidențialitate, potrivit revistei Wired. Un zid de doi metri blochează vederea asupra șantierului de pe o șosea din apropiere.
Întrebat dacă construiește un buncăr pentru sfârșitul lumii, Zuckerberg a răspuns cu un „nu” categoric. Spațiul subteran de aproximativ 5.000 de metri pătrați este, a explicat el, „doar un mic adăpost, ca o pivniță”. Decizia de a achiziționa 11 proprietăți în Palo Alto, California, cu un spațiu subteran de 650 de metri pătrați, a alimentat speculațiile, în ciuda faptului că autorizațiile de construire se referă doar la subsoluri. Vecinii le numesc însă „buncăre” sau „peșteri de lilieci ale miliardarilor”.
Alți lideri din tehnologie au adoptat măsuri similare. Reid Hoffman, cofondatorul LinkedIn, a vorbit despre „asigurarea împotriva apocalipsei”, afirmând că aproximativ jumătate dintre persoanele extrem de bogate dețin astfel de planuri, Noua Zeelandă fiind o destinație preferată, potrivit BBC.
Inteligența artificială și teama de AGI
Progresul rapid al inteligenței artificiale (IA) a accentuat temerile privind viitorul. Ilya Sutskever, cofondator al OpenAI, a sugerat în 2023 că echipa sa ar trebui să construiască un adăpost subteran pentru cei mai buni oameni de știință ai companiei înainte de lansarea inteligenței artificiale generale (AGI). „Cu siguranță vom construi un buncăr înainte de a lansa AGI”, a declarat el, potrivit Karen Hao.
Sam Altman, director OpenAI, afirmă că AGI va sosi „mai devreme decât cred majoritatea oamenilor din lume”, iar Sir Demis Hassabis estimează că aceasta va apărea în următorii cinci până la zece ani. Dario Amodei, fondatorul Anthropic, consideră că IA puternică ar putea deveni realitate încă din 2026.
Alți experți rămân sceptici. „Își schimbă tot timpul obiectivele”, spune Dame Wendy Hall, profesor de informatică la Universitatea din Southampton. „Comunitatea științifică spune că tehnologia IA este uimitoare, dar nu se apropie nici pe departe de inteligența umană.” Babak Hodjat, director tehnic la Cognizant, adaugă că este nevoie de o serie de „descoperiri fundamentale”.
Superinteligența și beneficiile controversate
Unii lideri din tehnologie privesc AGI ca pe un precursor al ASI, sau superinteligență artificială, care ar putea depăși inteligența umană. Cartea Genesis (2024) susține că este o chestiune de „când, nu de dacă”.
Elon Musk afirmă că IA superinteligentă ar putea aduce „venituri universale ridicate” și „abundență durabilă”. „Toată lumea va avea parte de cea mai bună îngrijire medicală, hrană, transport acasă și orice altceva”, a spus el.
Însă există și riscuri. „Dacă este mai inteligentă decât tine, atunci trebuie să o ținem sub control. Trebuie să putem să o oprim”, a avertizat Tim Berners Lee, creatorul World Wide Web.
Guvernele încearcă să reglementeze evoluția IA. În SUA, președintele Biden a emis un decret prezidențial care obliga firmele să raporteze rezultatele testelor de siguranță guvernului federal, deși președintele Trump a revocat ulterior o parte din decret. În Marea Britanie a fost creat AI Safety Institute pentru a studia riscurile IA avansate.
Critici și perspective realiste
Neil Lawrence, profesor la Universitatea Cambridge, consideră întreaga dezbatere ca fiind exagerată: „Noțiunea de inteligență artificială generală este la fel de absurdă ca noțiunea de «vehicul artificial general»”. El subliniază că tehnologia actuală deja permite oamenilor să interacționeze cu mașinile într-un mod transformator.
Babak Hodjat explică că modelele lingvistice mari „nu au nici metacogniție, ceea ce înseamnă că nu știu exact ce știu. Oamenii par să aibă o capacitate introspectivă, denumită uneori conștiință, care le permite să știe ce știu”.
Deși IA devine tot mai sofisticată, creierul uman rămâne superior: 86 de miliarde de neuroni și 600 de trilioane de sinapse permit învățarea și adaptarea continuă, fără pauze sau repetiții constante, spre deosebire de inteligența artificială.
Comentează