O piesă specială, încărcată de simbolism, un delfin sculptat în os acum aproximativ 1.800 de ani, este prezentată în luna octombrie, la Muzeul de Istorie Naţională şi Arheologie (MINA) Constanţa, au anunţat joi reprezentanţii instituţiei de cultură.
Conform sursei citate, piesa a fost descoperită în anul 2017, cu ocazia desfăşurării unei cercetări arheologice preventive în apropierea Sălii Sporturilor din Constanţa, în umplutura unui şanţ realizat pentru a delimita o arie funerară din necropola de epocă romană a Tomisului. Din acelaşi context provin numeroase materiale arheologice, în special fragmente ceramice, care se datează în secolele II-III, depuse într-un moment ulterior utilizării spaţiului funerar.
"Exemplarul are analogii cu descoperiri din Callatis - Mangalia (jud. Constanţa) şi din zona extra muros a cetăţii Troesmis - Igliţa (jud. Tulcea), încadrate cronologic în aceeaşi perioadă. Cu o lungime de doar 4,8 cm, piesa reprezintă un delfin cu botul deschis, ce poartă trei crestături care ar putea sugera dinţii mamiferului. Această detaliere apare foarte des în arta romanilor, delfinul fiind uneori înfăţişat ca monstru marin. Partea superioară a cozii lipseşte, însă suprafaţa de fractură a fost ulterior finisată prin şlefuire. Pe corpul delfinului se disting două incizii verticale, paralele, care ar putea face trimitere la hăţuri, întrucât, asociate cu înotătoarea dorsală de pe creştetul capului, ar corespunde unei scene binecunoscute în iconografia romană: Cupidon călare pe delfin. Piesa este decorată pe o singură faţă şi străbătută de o perforaţie verticală, fapt care poate indica folosirea ei ca nasture sau ca decoraţiune vestimentară", reiese din comunicatul transmis de MINA Constanţa.
În antichitate, delfinul era asociat cu divinităţi importante precum Neptun, Venus, Cupidon sau Bacchus, dar şi cu alte fiinţe legendare: Nereide, Triton, Palaemon, Arion ş.a. În mentalul colectiv roman, acest mamifer marin era perceput ca un animal protector al marinarilor şi, totodată, ca psihopomp - cel care însoţea sufletul celor înecaţi, călăuzindu-i spre lumea de dincolo, scrie Agerpres.
Această piesă ilustrează complexitatea credinţelor antice şi rafinamentul artistic al comunităţilor romane de pe litoralul vestic al Pontului Euxin (Marea Neagră).
Comentează