Ministerul Educaţiei şi Cercetării a pus în transparenţă instituţională, luni, programele şcolare pentru disciplinele din învăţământul liceal, potrivit Agerpres.
Potrivit unui comunicat de presă al Ministerului Educaţiei şi Cercetării, pe parcursul următoarelor zile vor fi "transparentizate" toate programele conexe disciplinelor cu debut în clasa a IX-a, care ţintesc formarea celor opt competenţe-cheie: competenţe de limbă/comunicare (alfabetizare); competenţe multilingvistice; competenţe STEM (ştiinţă, tehnologie, inginerie şi matematică); competenţe digitale; competenţe de viaţă (personale/sociale/de a învăţa să învăţăm); competenţe civice, juridice şi de mediu; competenţe antreprenoriale; competenţe de expresie şi sensibilitate culturală.
"Este o schimbare paradigmatică a unor programe deja vechi de aproape 20 de ani. Primul pas concret în reforma curriculumului liceal a fost adoptarea planurilor-cadru, care au stabilit reperele disciplinare şi de timp, prin raportare la profilul aşteptat al absolventului, în două variante: standard şi alternativă", afirmă sursa citată.
Conform ministrului Educaţiei, Daniel David, prima variantă a planurilor-cadru, varianta standard, a rezultat după un proces complex de dezbateri, în care a trebuit să se menţină un echilibru între discipline legate de ştiinţe şi religie şi între disciplinele dedicate culturii naţionale şi cele dedicate pregătirii personale pentru viaţă, respectiv între centralizare şi descentralizare (educaţie personalizată).
"Pentru a oferi mai multă libertate şi descentralizare celor care nu au fost pe deplin satisfăcuţi cu varianta de planuri-cadru standard rezultată după dezbaterile publice, am oferit posibilitatea unei variante alternative, care permite mai puternic descentralizarea şi personalizarea educaţiei la nivelul unităţii şcolare şi al elevilor", se arată în comunicat.
Conform aceleiaşi surse, acest al doilea pas, al elaborării programelor şcolare, este "fundamental" pentru atingerea obiectivelor educaţionale - formarea celor opt competenţe-cheie -, cu impact pozitiv semnificativ asupra alfabetizării funcţionale.
David a spus că a mizat pe experienţa educaţională şi ştiinţifică a peste 1.500 de specialişti, în cadrul reperelor pe care le-a stabilit:
* constituirea de echipe mixte de profesori din mediul preuniversitar şi cel universitar, precum şi cercetători (unde a fost cazul s-au invitat şi experţi din mediul socioeconomic), pentru o cât mai bună coordonare cu nivelul universitar şi cu piaţa muncii;
* consultarea unor programe din ţările la care ne raportăm ca eficienţă educaţională (fiecare grup de lucru a avut acces la mai multe modele), pentru a propune conţinuturi mai aerisite şi relevante, într-o coordonare raţională la nivel preuniversitar şi între preuniversitar-universitar;
* introducerea treptată a formării de competenţe, în logica în care cunoaşterea se transmite alături de modalitatea de generare a acesteia (pentru a întări poziţia ştiinţei în raport cu pseudoştiinţa);
* coordonarea atentă şi comunicarea transdisciplinară, pentru a evita blocaje (de exemplu, utilizarea într-o disciplină a unor cunoştinţe dintr-o altă disciplină unde nu au fost încă abordate) şi pentru o formare adecvată a competenţelor complexe (multi/inter/transdisciplinare).
"25% din timpul alocat fiecărei discipline va fi focalizat pe activităţi remediale - formarea competenţelor care nu au fost atinse/structurate în demersul standard; consolidarea-fixarea competenţelor; utilizarea competenţelor în viaţa cotidiană - precum şi pentru dezvoltarea competenţelor pentru performanţă", se mai arată în comunicatul de presă.
Totodată, după aprobarea programelor şcolare, urmează elaborarea manualelor şi formarea profesorilor pentru implementarea acestui curriculum cu metode moderne, alături de finalizarea standardelor naţionale de evaluare pentru fiecare programă şcolară.
"În urma acestui proces, sunt convins că generaţia care va avea şansa să fie pregătită la nivel liceal prin noul curriculum - începând cu clasa a IX-a din anul şcolar 2026-2027 - va atinge standardele educaţionale aşteptate de ţară, iar analfabetismul funcţional - care a devenit în ultimii ani un risc de securitate naţională - va fi drastic redus. La acest nivel, analfabetismul funcţional se referă, în principal, la (a) incapacitatea de a utiliza competenţele de nivel liceal în activităţi specifice programelor şi/sau vieţii cotidiene, oamenii devenind astfel vulnerabili la pseudoştiinţă, prin manipulare şi conspiraţii, şi/sau la (b) integrarea deficitară pe piaţa muncii, precum şi la (c) niveluri insuficient dezvoltate legate de alfabetizarea numerică şi de limbă-comunicare", a mai spus ministrul Educaţiei şi Cercetării.
Comentează