Adoptarea Legii bugetului de stat pentru anul 2026 demonstrează că România îşi respectă angajamentele şi ţinteşte, cu precauţie, consolidarea fiscală şi stabilitatea economică, susţin reprezentanţii Ministerului Finanţelor, într-un comunicat de presă transmis, luni, potrivit Agerpres.
Legea bugetului de stat pe anul în curs a fost publicată în Monitorul Oficial vineri, 27 martie 2026 şi a devenit cadrul legal aplicabil pentru gestionarea finanţelor publice.
"Într-un context global volatil şi un cadru economic complex, marcat de incertitudini externe şi presiuni interne, adoptarea acestui buget demonstrează că România îşi respectă angajamentele şi ţinteşte, cu precauţie, consolidarea fiscală şi stabilitatea economică. Astfel, bugetul aprobat pentru 2026, fundamentat pe venituri de 390.606,8 milioane lei şi cheltuieli de 713.207,7 milioane lei (credite de angajament), respectiv 526.291,3 milioane lei (credite bugetare), cu un deficit de 135.684,5 milioane lei, transmite un semnal clar de responsabilitate către mediul de afaceri şi partenerilor externi", precizează instituţia.
Potrivit sursei citate, România rămâne un stat predictibil şi vizează accelerarea absorbţiei fondurilor europene şi a Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR). Astfel, pentru a susţine viziunea de dezvoltare, bugetul din acest an va permite continuarea şi accelerarea investiţiilor finanţate prin PNRR, oferind flexibilitate în gestionarea creditelor bugetare pentru finalizarea proiectelor strategice.
De asemenea, în ceea ce priveşte Cadrul Financiar 2021-2027 şi Fondul pentru Modernizare, prin buget sunt alocate creditele de angajament şi bugetare necesare asigurării cofinanţărilor publice pentru implementarea noilor proiecte cu finanţare europeană, esenţiale pentru dezvoltarea şi tranziţia verde a economiei româneşti.
În plus, Mecanismele Financiare SEE şi Norvegian 2021-2028 le sunt alocate fondurile necesare pentru asistenţa tehnică, Fondul Bilateral şi activităţile derulate prin Fondul Român de Dezvoltare Socială în cadrul noilor programe.
Totodată, România va continua investiţiile publice şi marile proiecte de infrastructură: reabilitarea şi dezvoltarea infrastructurii unor proiecte precum Autostrada Sibiu-Piteşti, Drumul de mare viteză Bacău-Paşcani, iar prin credite de angajament şi bugetare vor fi bani pentru elaborarea studiului de fezabilitate şi a proiectului tehnic de execuţie a Drumului Expres Suceava - Siret şi Târgu Neamţ - Iaşi - Ungheni.
În acelaşi timp, vor exista fonduri pentru: întreţinerea infrastructurii feroviare publice şi pentru restructurarea companiei TAROM, în acord cu reglementările europene; pentru continuarea Programului Naţional de Dezvoltare Locală (PNDL) şi a Programului Naţional de Investiţii "Anghel Saligny"; pentru finanţarea Programului naţional de consolidare a clădirilor cu risc seismic, investiţiile în "Şcoli sigure şi sănătoase" şi consolidarea spitalelor.
Conform ministerului de resort, pentru a preveni orice blocaj la nivel local, prin bugetul de stat din 2026 sunt alocate din taxa pe valoarea adăugată (TVA) fonduri în valoare de 28,828 miliarde de lei, prin care se garantează autonomia şi funcţionarea serviciilor publice.
Din acest total, 17,686 miliarde de lei sunt direcţionate către cheltuielile descentralizate ale comunelor, oraşelor, municipiilor şi sectoarelor, 4,446 miliarde de lei pentru cheltuielile descentralizate ale judeţelor, iar 4,9 miliarde de lei pentru echilibrarea bugetelor locale.
În acest context, aceste fonduri susţin direct serviciile sociale pentru copii, persoane cu dizabilităţi şi vârstnici, programe educaţionale, inclusiv Programul pentru şcoli şi stimulentele educaţionale pentru copiii din familii defavorizate, funcţionarea şi întreţinerea unităţilor de învăţământ special, precum şi serviciile publice esenţiale la nivel local.
Ministerul subliniază că, în anul 2026, impozitul pe venit este distribuit după cum urmează: 63% către bugetele locale ale comunelor, oraşelor şi municipiilor; 15% către bugetele judeţelor; 6% într-un fond la dispoziţia Consiliilor Judeţene, destinat susţinerii dezvoltării locale; 14% într-un fond naţional pentru echilibrarea bugetelor locale; 2% pentru finanţarea instituţiilor publice de spectacole (teatre, opere, filarmonici).
Referitor la protejarea capitalului uman, pentru susţinerea directă a cetăţenilor, prin buget sunt alocate resurse pentru programe esenţiale Educaţie - alocare de 1,531 miliarde de lei pentru Programul Naţional "Masă sănătoasă", respectiv 100 milioane lei pentru noul program "Sport în Şcoală". În acelaşi domeniu, urmează să fie finanţate transportul gratuit pentru elevi, stimulentele educaţionale pentru preşcolarii vulnerabili şi drepturile copiilor cu cerinţe educaţionale speciale (CES). Tot prin buget sunt alocate 915,6 milioane lei către învăţământul particular şi confesional fără taxe.
O altă alocare bugetară vizează plata drepturilor pentru asistenţii personali ai persoanelor cu handicap, finanţarea căminelor de vârstnici, centrele de zi şi indemnizaţiile îngrijitorilor informali, iar pentru a proteja cetăţenii de fluctuaţiile preţurilor la energie sunt prevăzute 1,75 miliarde de lei, prin Ministerul Muncii, şi două miliarde de lei prin Ministerul Energiei pentru schemele de compensare.
Pe zona de sănătate, din bugetul naţional se garantează accesul la tratamente inovative prin contracte cost-volum în limita a 8,75 miliarde de lei, notează ministerul.
Alt domeniu care va beneficia de alocări bugetare în 2026 este securitatea şi apărarea naţională.
"Alocările din bugetul pe 2026 asigură consolidarea capacităţii de apărare a ţării prin mecanisme strategice de finanţare internaţională precum SAFE, Foreign Military Financing. Totodată, prin buget sunt alocate fonduri pentru susţinerea cercetării medico-militare de excelenţă la Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare Medico-Militară "Cantacuzino"", se precizează în comunicat.
Ministerul Finanţelor susţine că va asigura o monitorizare riguroasă a execuţiei bugetare, în aşa fel încât fiecare leu investit să genereze plusvaloare, respectând ferm direcţia de consolidare fiscală, iar disciplina bugetară şi predictibilitatea sunt fundamentale în perioada următoare.
Comentează