Premium
Prima pădure din nisipurile Olteniei a început să fie plantată, marţi, în zona localităţii Apele Vii, fiind vorba despre 70 de hectare pe care vor fi plantaţi, cu fonduri din PNRR, peste 350.000 de puieţi de salcâm, dud şi ulm de Turkestan.
Reprezentanţii Ministerului Mediului afirmă că, până în 2026, suprafaţa împădurită a judeţului Dolj ar putea creşte cu 12%.
Ministrul Mediului, Mircea Fechet, a participat, marţi, la plantarea primei păduri din nisipurile Olteniei, realizată prin fonduri PNRR, fiind vorba despre peste 350.000 de puieţi de salcâm, dud şi ulm de Turkestan. Pădurea de 70 de hectare se află în zona localităţii Apele Vii, judeţul Dolj, şi are o valoare de 2,3 milioane de euro.
”Ne-am adunat astăzi aici să spunem start împăduririi nisipurilor Olteniei prin PNRR. Astăzi vom planta prima pădure în Sahara Olteniei, aşa cum o numim noi. O pădure de 70 de hectare în valoare de 2,3 milioane de euro. Tot ce vedeţi în spatele meu este nisip. Nisip care vara poate atinge şi 80 de grade Celsius la sol.
Nu mai vrem nisipuri în Oltenia! Vrem pădure! Dacă lăsăm nisipurile să ne cucerească solurile fertile, înseamnă că ne-am resemnat. Deocamdată, fenomenul deşertificării este unul destul de agresiv, nisipurile de aici înghit anual 1.000 de ha de soluri fertile.
Apoi, meteorologii ne spun că, în lipsa intervenţiei, în mai puţin de 50 de ani, câmpurile fertile din sudul României ar putea fi acoperite integral de nisip. Dar suntem dedicaţi să reuşim! Suntem dedicaţi să încetinim şi să împiedicăm viteza de înaintare a nisipurilor”, a declarat Fechet, notează news.ro.
La acţiunea de plantare au participat peste 200 de reprezentanţi silvici. Pădurea de la Apele Vii este înfiinţată de Ocolul Silvic ”Renaşterea Pădurii”, care are programată pentru această toamnă şi plantarea unui perimetru de 100 de hectare în zona localităţii Mârşani, tot prin fonduri PNRR.
”O să spuneţi că o pădure de 70 de ha nu are cum să împiedice fenomenul deşertificării. Însă toate planurile noastre prin PNRR pentru această zonă a ţării o pot face.
Doar în această toamnă şi în primăvara anului 2024 vor fi plantate în nisipurile din Oltenia păduri pe circa 2.400 de ha în valoare de 95 milioane de euro.
Aceste păduri sunt în diferite stadii de acceptare prin PNRR şi vor planta în nisipurile din judeţele Dolj, Mehedinţi şi Olt circa 12 milioane de puieţi.
Pe lângă cele 2.400 de ha suntem hotărâţi ca până la finalul acestui an să contractăm în zonă alte 600 de ha. Se lucrează deja la măsurători, documentaţie şi tot ceea ce este necesar pentru a transforma şi aceste soluri în păduri.
Cele mai multe dintre pădurile despre care vă vorbesc vor fi în judeţul Dolj, peste 2000 de ha. Asta înseamnă că suprafaţa împădurită a judeţului Dolj va creşte până la sfârşitul sezonului de primăvară 2024 cu circa 2,6%”, a precizat ministrul Mircea Fechet.
Primele păduri care vor fi înfiinţate sunt: pădurea de 70 de ha de la Apele Vii, dar şi pădurea de 100 de ha de la Mârşani.
Cele două păduri vor fi înfiinţate cu peste 850.000 de puieţi. Alte păduri, care vor fi plantate până la finalul sezonului de primăvară 2024, sunt: pădurea de la Daneţi - cea mai mare pădure din Oltenia finanţată prin PNRR (700 ha), alte trei noi păduri în Apele Vii (două de peste 50 de ha şi una de aproape 40 ha), o pădure de 24 de ha în Celaru, o altă pădure de aproape 40 de ha în Mârşani, două păduri la Poiana Mare, precum şi altele.
”Dar planul nostru este cu mult mai îndrăzneţ de atât. După toate calculele, avem toate şansele să extindem suprafaţa împădurită a judeţului Dolj cu 12% până la finalul PNRR - 2026.
Extinderea trebuie susţinută cu împădurirea a 10.000 de ha. Dacă astăzi vorbim deja de circa 2.000 de ha de păduri noi în acest judeţ, targetul de 10.000 poate fi atins. Viaţa va deveni tot mai grea acolo unde nu este pădure! PNRR dă un mare impuls României să-şi extindă suprafaţa împădurită.
Gândiţi-vă că în ultimii 15 ani, aici, în Oltenia, au fost împădurite doar 7.000 de ha. Noi, acum, vom reuşi ca în mai puţin de 6 luni să plantăm aproape 50% din cât s-a reuşit în ultimii 15 ani. De acest ritm al împăduririlor are nevoie România”, a spus Mircea Fechet.
La rândul său, secretarul de stat Sorin-Ionut Banciu a declarat că au fost alese cu prioritate suprafeţele afectate de deşertificare, de efectele schimbărilor climatice.
”Trebuie să facem păduri atractive pentru oameni, pentru deţinătorii de pădure. Genul acesta de investiţii îmbunătăţeşte productivitatea terenurilor agricole.
Împădurirea într-o zonă ca aceasta aduce locuri de muncă, dar şi investiţii, precum cele în pepiniere. Aş avea un ultim lucru de adăugat: referitor la speciile plantate, salcâmul îşi are rolul lui în România şi este aproape singura soluţie pentru a pansa, a trata aceste soluri infertile, aceste nisipuri”, a susţinut Banciu.
