Magazinele de retail din România au pe rafturi peste 85% produse româneşti, afirmă ministrul Agriculturii şi Dezoltării Rurale, Florin Barbu, şi recomandă consumatorilor să aleagă produsele procesate în ţara noastră.
"Depinde ce cumpărăm, produse româneşti sunt. Eu întotdeauna am îndemnat consumatorii românii ca atunci când merg în magazinele de retail, dar şi în celelalte magazine de cartier şi în pieţele din România, să identifice etichetele şi să cumpere produse procesate în România şi produse realizate de către producătorii noştri. Sunt peste 85% produse româneşti în magazinele de retail. Este un studiu făcut în acest sens", a declarat, pentru AGERPRES, ministrul Agriculturii.
Oficialul MADR susţine că, în pofida ofertelor consistente de legume din import în această perioadă, producţia internă câştigă teren, având în vedere investiţiile realizate în ultimii ani din fonduri europene în sere şi solarii, conform Agerpres.
"Sigur, în perioada aceasta ştim cum este clima la noi. În celelalte ţări este o altă climă, randamentul este mult mai bun, dar sunt şi roşii româneşti în această perioadă. Sper ca de anul viitor, prin proiectele pe care le-am făcut, prin instalarea tinerilor fermieri şi prin proiectele din fonduri europene pentru realizarea încălzirii serelor şi solariilor, să recuperăm din decalajul pe timp de iarnă al legumelor aduse din import", a precizat Barbu.
Ministrul a subliniat că anul acesta a fost unul "record" în ceea ce priveşte finanţarea pentru culturile în spaţii protejate, fondurile alocate depăşind 271 de milioane de lei. "A fost un record anul acesta, pentru că am schimbat modalitatea de a finanţa legumele în spaţii protejate. Nu am finanţat numai tomatele, am finanţat şi alte legume. Suprafaţa a crescut semnificativ, de la 1.700 de hectare la 3.600 de hectare, iar lucrul care mă bucură cel mai mult este că fermierii nu mai divizează exploataţiile şi, în momentul de faţă, pot intra pe anumite finanţări, inclusiv pe credite pentru capital de lucru. Este un lucru important, pentru că finanţăm fiecare mie de metri pătraţi din exploataţii", a explicat Florin Barbu.
El a adăugat că anul acesta un fermier cu 5.000 de metri pătraţi de solarii a primit un ajutor de 7.500 de euro faţă de 3.000 de euro anul trecut.
"Dacă anul trecut un fermier din bazinul legumicol avea 5.000 de metri pătraţi de solarii, primea doar un ajutor de 3.000 de euro pentru 1.000 de metri pătraţi şi numai pentru tomate. De anul acesta am finanţat fiecare mie de metri pătraţi cu 1.500 de euro. Dacă facem un calcul simplu, un fermier în bazinul legumicol care exploatează o suprafaţă de 5.000 de metri pătraţi a primit anul acesta un sprijin de 7.500 de euro, nu de 3.000 de euro. Practic, am încercat să răsplătim fermierii care au suprafeţe mari şi care aduc în magazinul de retail şi în pieţele din România mai multe legume, nu numai tomate", a arătat şeful de la Agricultură.
În opinia sa, extinderea suprafeţelor cultivate s-a reflectat direct în cantităţile de legume obţinute, care s-au regăsit în piaţă.
"Odată ce suprafaţa a crescut de la 1.700 de hectare la 3.600 de hectare, sunt convins că a crescut şi cantitatea, pentru că programul se bazează pe justificarea producţiei. Decontarea sprijinului se face în funcţie de cantitatea pe care trebuie să o aducă drept justificare: facturi, bonuri fiscale, certificate de producători, borderouri de vânzare. Toate aceste cantităţi se regăsesc în actele contabile, atât ale persoanelor juridice, cât şi ale persoanelor fizice din România din bazinul legumicol", a adăugat ministrul Agriculturii.
Programul de sprijin pentru legumicultori va continua cel puţin până în 2027, susţine oficialul MADR, deoarece acesta a fost aprobat printr-o schemă multianuală menită să ofere predictibilitate fermierilor. "Schema instituită încă de anul trecut este prevăzută prin Hotărâre de Guvern pe o perioadă de 3 ani, pentru a le da fermierilor predictibilitate în culturile pe care vor să şi le facă în următorii 3 ani", a punctat Barbu.
În ceea ce priveşte produsele de origine animală, ministrul Agriculturii spune că România este pe locul întâi în Uniunea Europeană la exportul de carne de pui şi de ouă. "Datele Institutului Naţional de Statistică arată că în sectorul de pui avem un grad de autosuficienţă de 150%. Suntem pe locul întâi în Uniunea Europeană la exportul de carne de pui şi la ouă. Suntem atât producători, cât şi exportatori de carne de pui şi ouă, pentru că anul acesta am închis pe 5,4 miliarde de ouă în România. Gradul de consum este de 120%", a precizat el.
Totuşi, Barbu susţine că datele statistice trebuie interpretate cu atenţie, având în vedere cifrele reale referitoare la populaţia României.
"Trebuie însă să fim conştienţi şi să facem o analiză clară atunci când interpretăm datele Institutului Naţional de Statistică (INS) şi ale altor companii. Trebuie să ţinem cont că INS face evaluarea pentru o populaţie de 19 milioane. Practic, România nu mai are 19 milioane de locuitori. Prin urmare, gradul real de autosuficienţă este mult mai mare decât cel reflectat în statisticile oficiale. De aceea, peste un miliard de ouă pot pleca la export, peste 290 de milioane de pui pot pleca la export, pentru că avem un grad de autosuficienţă şi avem şi excedent care poate pleca la export", a transmis oficialul MADR.
Potrivit ministrului, România a înregistrat în primele şase luni exporturi de animale vii - bovine şi ovine - de aproape 500 de milioane de euro, iar până la finalul anului cifra ar urma să ajungă la un miliard de euro. "Am văzut aceleaşi date pentru primele şase luni: am exportat animale vii - bovine şi ovine - în valoare de aproape 500 de milioane de euro şi închidem anul aceste cu aproximativ un miliard de euro în balanţa comercială. Este fără precedent. În 2021-2022 erau 200-300 de milioane de euro", a evidenţiat Florin Barbu.
Acesta a adăugat că în ultimii doi ani, măsurile din Programul Naţional Strategic au dus la creşterea efectivelor de animale de carne de reproducţie, România ajungând "pe primul loc în UE" la acest capitol. "Un alt lucru foarte bun: în ultimii doi ani, prin măsurile luate, prin schimbarea Programului Naţional Strategic şi prin plata pe suprafaţă la porumb siloz, a sprijinului cuplat la lucernă, România deţine cel mai mare efectiv de animale de carne de reproducţie din Uniunea Europeană. La vaca de carne suntem pe primul loc, la exportul de ovine ştiţi că am avut un sprijin anul trecut pentru a creşte şeptelul printr-o subvenţie pe mieluţă de 50 de euro şi am ajuns la 14,5 milioane de capete de animale declarate în baza de date ANSVSA. Cred că, în momentul de faţă, România merge pe un trend foarte bun", a menţionat oficialul MADR.
Şi în sectorul de creşterea porcului, avansul este unul considerabil faţă de ultimii ani, consideră şeful MADR. "Prin fermele pe care noi le-am dezvoltat de reproducţie în sectorul de porc, dar şi de îngrăşare prin fondurile europene care au fost investiţii finalizate în exerciţiul financiar 2020-2024, avem un grad de autosuficienţă pentru sărbătorile de Crăciun la carnea de porc. Dacă până în 2022 aveam un grad de autosuficienţă de 28%, practic importam aproape 70% din carnea de porc, anul acesta, prin investiţiile pe care le-am avut în ultimii doi ani la Ministerul Agriculturii, atât în sectorul de reproducţie - unde producem acum 1,5 milioane de purcei în plus - cât şi de îngrăşare, prin programele pe care le-am avut în 2020-2024 din fonduri europene, am ajuns la aproximativ 52% grad de autosuficienţă", a concluzionat ministrul Agriculturii şi Dezoltării Rurale, Florin Barbu.
Comentează