Ministrul Comunicațiilor Alexandru Petrescu a declarat, într-un interviu pentru MEDIAFAX, că intenția este de a exista licitația pentru 5 G la sfârșitul anului 2019, iar neînțelegerile cu unii jucători pe piață cu privire la OUG 114 pot fi rezolvate prin negocieri: "nu e arhitectură fiscală perfectă"
Citește și: Adrian Năstase CRITICĂ protestatarii de la casa lui Iliescu: 'Este un lucru extrem de periculos'
"Intenția certă este de a avea această licitație pentru 5G la sfârșitul anului 2019. Eu cred că 5G constituie un punct de cotitură în industria comunicațiilor din lume, nu doar la nivelul Uniunii Europene. Pe de altă parte, Ordonanța are două component foarte importante și ele sunt distincte. Prima componentă este de a identifica un punct de echilibru între profitul obținut de operatorii din piața de telefonie mobilă și capitalul pe care statul îl colectează la bugetul de stat din prisma activităților", a declarat, pentru MEDIAFAX, ministrul Comunicațiilor, în contextul discuțiilor cu privire la unii dintre jucătorii din piața de telecomunicații care iau în calcul să se retragă din licitația pentru 5G din cauza OUG 114.
"Este un proces continuu, prin care trebuie să discutăm într-un mod transparent, să găsim metode și modele fiscale în care fiecare să-și regăsească oarecum scopul atins. (...) Pe de altă parte, nu există arhitectură fiscală perfecta și căutăm ca, împreună cu operatorii, să găsim un mod de fiscalizare activității din telecomunicații din care toată lumea să iasă învingător", a mai spus ministrul Alexandru Petrescu.
Cât privește dezvoltarea IT în Europa: "În economia globală de astăzi există o competiție acerbă între diferitele geografii mondiale.Vorbim de America de Nord pe de-o parte, vorbim de Asia, vorbim de Uniunea Europeană și Uniunea Europeană trebuie să își găsească pasul și să tindă și să dorească să devină un lider al economiei digitale mondiale, dar nu poate face acest lucru dacă nu are o piață unică", spune ministrul Comunicațiilor.
Redăm integral interviul acordat de ministrul Comunicațiilor, Alexandru Petrescu:
MEDIAFAX: Președinția României la Consilului UE a închis deja câteva dosare în domeniul Comunicațiilor. Ce avantaje prezintă pentru România aceste dosare?
Alexandru Pestescu: Am avut două evenimente extrem de importante. Ieri (n.r.: joi) a fost reuniunea ministerială a Parteneriatului Estic. În 2004 s-a lansat Politica de vecinătate la nivelul UE și în cadrul acestei politici în 2009 a existat inițiativa constituirii Parteneriatului Estic din care fac parte șase țări: Armenia, Azerbaijan, Georgia, Belarus, Ucraina și Rep. Moldova. Scopul parteneriatului este de a extinde beneficiile, pe care firmele și cetățenii UE le resimt, către statele din proximitatea de est. Ieri a fost a treia întâlnire în cei 10 ani de funcționare, o întâlnire ce a reunit în jurul mesei toți înalții oficiali din sectorul digital din UE, dar și miniștri, vicepremieri ai țărilor componente ale parteneriatului estic. A fost o discuție foarte bună care s-a finalizat cu o declarație ministerială în care țările membre UE și-au arătat angajamentul ferm de colaborare cu țările parteneriatului estic de extindere a beneficiilor către cei 75 de milioane de cetățeni ce fac parte din grupul celor 6 țări din parteneriatul Estic. S-au discutat și aspect tehnice, chiar dacă nivelul discuției a fost de strategie pe termen lung, totuși s-au atins subiecte precum alocarea spectrului, internetul de mare viteză în bandă largă, s-a discutat și despre tarifele de roaming.
Rămâne ca în perioada următoare, la nivelul grupurilor de experți, să progreseze discuțiile. Ca până în 2020 să avem module agreate pe cele trei module. Președinția României în sectorul digital este un succes. Am avut un start extrem de bun, am creat premisele unor discuții de substanță la nivelul grupurilor de experți, astfel încât multe din rezultate s-au regăsit în acorduri politice pe diferite dosare, și aici aș menționa un dosar cu impact deosebit, dosarul reutilizării datelor din sectorul public. În principiu, acest dosar permite accesul facil al inovatorilor de înaltă tehnologie, al IMM-urilor din piață, acces facil al informațiilor deținute astăzi de sectorul public, administrație locală, centrală, agenții, autorități, tot felul de structuri de stat care dețin multe informații privind datele meteo, trafic, date financiare, economice. Acum IMM-urile pot accesa facil aceste date și acest transfer în zona privată poate genera plus valoare comercială. Se pot lansa noi aplicații cu această materie primă.
Sunt date care țin de spectrul social, concentrare urbană, sănătate, educație.Putem avea aplicații ce țin de răspunsul la dezastru. Aplicabilitatea acestor informații în zona comercială și socială este extrem de mare și va fi un impuls semnificativ în ceea ce privește încurajarea inovației, în ceea ce privește crearea premiselor de adopție a noilor tehnologii. Vorbim de inteligență artificială, de multe ori și trebuie să ne gândim că trebuie creat un lanț de valoare adăugată. Avem date, aceste date pe care le-am descris și mulțumită dosarului închis de România vor fi disponibile zonei private. Un alt dosar foarte important este dosarul Programul Europa Digitală. Este în esență un instrument financiar. Noi am închis dosarul ceea ce privește componenta lui operațională. Acest dosar presupune alocarea de fonduri pe câteva linii clare de activitate în zona digitală. Vorbim de crearea Centrului de European de Competențe Digitale, vorbim de investiții în zona promovării locurilor de muncă în sectorul de înaltă tehnologie, de investiții în prima linie de securitate cibernetică, vorbim de investiții în infrastructură.
Ne așteptăm ca această componenta operațională să își regăsească în anul 2019, spre sfârșit, și componenta financiară, pentru că partea financiară se hotărăște în cadrul ECOFIN, grupul de miniștri finanțe și la nivelul liderilor de state, și, odată agreată, aceste componente vin împreună și dau naștere Programului Europa Digitală, un program cu alocări de 9,2 miliarde euro, un program ce va permite alocări de fonduri pe perioada 2021-2027. Beneficii, nu doar pentru România, pentru întreg spațiul Uniunii Europene și sunt beneficiile relevante din acțiunile pe care le-am descris mai devreme: securitate cibernetică, crearea Centrului de Competențe în Securitate Cibernetică, ceea ce înseamnă focusarea pe Cercetare și Dezvoltare, extinderea rețelelor de fibră optică, încurajarea participării și încurajarea creșterii numărului locurilor de muncă în sectorul de înaltă tehnologie și evident că din toată creșterea care prin alocarea de fonduri, beneficiile vor fi pentru toată lumea. Pentru sectorul privat, pentru sectorul public, prin colectarea de taxe mai bune, prin crearea unui mod mai transparent de exercitarea a actului guvernamental. Ecosistemul digital, odată adoptat, va crea premisele unei economii digitale ce poate aduce beneficii tuturor.
Un alt dosar este dosarul Europa Interconectată. Este un dosar care are trei alocări financiare principale. Este un instrument financiar cu valoare de aproape 43 de miliarde de euro. Principalele alocări sunt pe energie și pe transport, dar există și 3 miliarde de euro alocare pe zona de telecomunicații, bani care se vor duce în extinderea rețelei de fibră optică național și transfrontalier aerian creând astfel un ecosistem Național în ecosistemul european uniform ce este important să vă spun. Toate aceste dosare fac parte din concept mai mare care se numește Piața Unică Digitală. A fost la în anul 2015. Înainte de acest an practic imaginați-vă că existau 28 de economii digitale naționale, 28 de piețe digitale naționale. Scopul implementării pieței unice digitale până în 2020 este de a crea o piață digitală uniformă cu reglementări ce își regăsesc impactul la nivelul tuturor celor 28 de state membre. În economia globală de astăzi există o competiție acerbă între diferitele geografii mondiale. Vorbim de America de Nord pe de-o parte, vorbim de Asia, vorbim de Uniunea Europeană și Uniunea Europeană trebuie să își găsească pasul și să tindă și să dorească să devină un lider al economiei digitale mondiale, dar nu poate face acest lucru dacă nu are o piață unică uniformă cu un flux natural de dezvoltare și funcționalitate. Fiindcă doar așa vom putea la rândul nostru să creștem și noi mari companii digitale, mari platforme digitale, cum găsim în de față în America de Nord.
Agenda digitală pentru România este constituită dintr- un grup de initiative, dintr-un grup de dosare și se află în desfășurare pe mai multe component. Toate fac parte din ceea ce numim eGovernment. Sunt demersuri de mare anvergură, ce presupun finanțări europene. Partea de Cloud guvernamental este un proiect care a pornit ca și inițiativă acum câțiva ani, dar undeva în primăvara acestui an se va finaliza studiul de fezabilitate după care va intra în procesul de finanțare efectivă. Cred că în România există foarte multă inițiativă din diferite părți ale administrației statului pentru creșterea nivelului de digitalizare. De fapt, agenda digitală, acesta este rolul ei în principiu, să aducă la o congruență toate aceste inițiative și tot acest efort într- un punct unic de tracțiune, astfel încât să putem asambla toate acestea toate aceste demersuri și împreună să creștem gradul de digitalizare al României. Există orașe care au un nivel de digitalizare mai ridicat, deja cochetează cu conceptul de Smart ,altele puțin mai progresive dar nu atât de rapide în adopția noilor tehnologii. Văd că se poate și încep la rândul lor să se facă pași îndrăzneți pe această cale.
MEDIAFAX: De ce aceste diferențe?
Alexandru Petrescu: Câteodată ține de edili, câteodată ține de premisele economice ale orașului, ține de strategie de investiție a urbei și ca peste tot avem oameni mai înclinați spre tehnologie, alții poate mai puțin înclinați spre tehnologie, dar chiar și ce mai puțin terminați odată ce văd beneficiile digitalizării se îndreaptă cu pași îndrăzneți și rapizi spre digitalizare. Acesta este viitorul, este iminent și ar fi bine să îl îmbrățișăm și să accelerăm pe acest drum fiindcă și la nivelul Europei discuția ține de a reduce spațiul care astăzi ne desparte de America de Nord. De exemplu, în ceea ce privește inițiativa de înaltă tehnologie, inovația, adopția de noi tehnologii. Vă dau niște exemple în Europa cea mai compania de tehnologie cu cea mai mare cifră de afaceri nu am să îi dau numele, dar este de 200 de miliarde de euro, în Statele Unite este de 800 de miliarde de euro. Eu am încredere și președinției României la Consiliul European are încredere că UE poate deveni un lider în economia digitală mondială.
MEDIAFAX: Ministerul Comunicațiilor este afectat de faptul că președintele a amânat promulgarea bugetului pe 2019?
Alexandru Petrescu: Cred că întreaga țară este afectată de amânarea bugetului pe 2019 și nutresc speranța că președintele va regăsi înțelepciunea de a promova acest buget în cel mai rapid mod cu putință, fiindcă nu ține doar de Ministerul Comunicațiilor. Ține de planurile de afaceri, ține de alocări bugetare pe toate ministerele componente ale Guvernului, ține de companiile naționale, ale căror bugete sunt de asemenea puse în așteptare, ține de bugetele administrației locale. care la rândul lor așteaptă și ei în continuare ca bugetul de stat să fie aprobat. Eu îmi exprim speranța că în scurt timp acest buget va fi aprobat, după care putem reintra în matca normală de activitate guvernamentală pe toate structurile.
MEDIAFAX: Zona IT aduce în jur de 10% din PIB, dar, în acelasi timp, piața nu dispune de forță de muncă. Veți acționa pentru creșterea numărului de programatori, în colaborare, cu Ministerul Educației?
Alexandru Petrescu: Într-adevăr, sunt o serie de planuri în comun pentru a aduce o îmbunătățire în ceea ce privește specializarea elevilor, studenților și a celor care doresc să-și regândească specializarea în profesie. Sunt programe pe care chiar zilele trecute le-am discutat la nivelul Ministerului Educației și, totodată, dincolo de o specializare a forței de muncă. Suntem în al treilea an în care am păstrat scutirea de impozit pe venit pentru programator, pentru cei ce lucrează în zona de IT. Această scutire pe taxa de impozit pe venit se regăsește în venituri nete mai mari și trăiesc cu speranța că și mai mulți români ,care poate au plecat în străinătate cu ceva timp în urmă, își regăsesc opțiunea profesională în a se întoarce în România. Un număr important deja o fac, dar sper să fie din ce în ce mai mulți care să considere că și lucrând în România în IT îți poți asigura un trai de viață bun. Sunt discuții ce țin de îmbunătățirea programului educational, de introducere a lecțiilor de coding, de programare, din clase cât mai timpurii. Există intenții de a lansa pilot pe unele cicluri școlare. În perioada următoare, sunt convins că dincolo de programele ce țin de îmbunătățirea condițiilor de educație, fiindcă avem și programe unde Ministerul Educației este aplicant pentru a finanța furnizarea către școli, către profesori, către elevi, de table electronice, de tablete electronice, pentru a crește în sine nivelul digitalizării în educație. Sunt convins că doamna ministru al Educației va da detalii.
MEDIAFAX: Apariția OUG 114 a făcut ca unii dintre jucătorii din piața de telecomunicații să anunțate posibilitatea retragerii din licitatia pentru 5G, este cazul Telekom. Cum îi veți convinge
Alexandru Petrescu: Nu ține de a convinge operatorii. Ține de a crea un cadru care să fie îndeajuns de atrăgător pentru operatori, pentru a veni și a-și depune ofertele de achiziție. Intenția certă este de a avea această licitație pentru 5G la sfârșitul anului 2019. Eu cred că 5G constituie un punct de cotitură în industria comunicațiilor din lume, nu doar la nivelul Uniunii Europene. Este un înainte și după 5 G. Pe de altă parte, Ordonanța are două component foarte importante și ele sunt distincte. Prima componentă este de a identifica un punct de echilibru între profitul obținut de operatorii din piața de telefonie mobilă și capitalul pe care statul îl colectează la bugetul de stat din prisma activităților. Este un proces continuu, prin care trebuie să discutăm într-un mod transparent, să găsim metode și modele fiscale în care fiecare să-și regăsească oarecum scopul atins. Aceste discuții au loc și au loc în continuare.
A doua componentă foarte importantă este o componentă de disciplinare și de curbare a unor practici ce s-au regăsit în piața de telecomunicații, nu neapărat din vina operatorilor, și aici mă refer la posibila existență a unor rețele de telecomunicații, poate cu avize incomplete, poate unele fără autorizație de construcții, și de comun accord am agreat că trebuie să lucrăm și în această zonă, să putem să venim pe de-o parte cu un nivel de penalizare al acestor practici care să-i determine pe cei ce în continuare doresc să o facă, să se mai gândească și pe cei care de bună intenție doresc să reintre în matca normalității, să o poată face în mod util. Există beneficii din Ordonanța 114 pentru toată lumea. Pe de altă parte, nu există arhitectură fiscală perfecta și căutăm ca, împreună cu operatorii, să găsim un mod de fiscalizare activității din telecomunicații din care toată lumea să iasă învingător.
Comentează