Premium
Serbia condamnă atacurile comise în două moschei din Noua Zeelandă, a declarat vineri, la Belgrad, ministrul de externe Ivica Dacic, subliniind în acelaşi timp că nu există nicio legătură între atacator şi ţara sa, informează dpa, potrivit agerpres.ro.
Citește și: A ieșit la iveală! Cine o susține pe fosta șefă DNA, Laura Codruța Kovesi
"Serbia nu are nicio legătura cu aceasta, noi nu cerem nimănui să răzbune nicio victimă sârbă în lume", a spus Dacic în cadrul unei conferinţe de presă. "Condamnăm o astfel de utilizare greşită - aceasta prejudiciază interesele sârbilor şi noi vom aresta pe oricine suspectăm că ar avea o astfel de legătură", a adăugat el.
Citește și: Norica Nicolai atac la adresa lui Rareș Bogdan! ‘Talentul de slugoi nu înlocuiește caracterul’
Întrebat cu privire la un cântec naţionalist sârb pe care presupusul atacator l-ar fi cântat în timp ce se îndrepta cu maşina spre moschee pentru atac, Dacic a reiterat: "Bărbatul nu are nimic de-a face cu Serbia".
Citește și: Izbucnire la adresa lui Klaus Iohannis! Lia Olguța Vasilescu reacționează
"Nu ştiu cine l-ar fi putut inspira. Am văzut alte nume (naţionalităţi) pe listă, aşa că întrebaţi alte ţări ce legătură au ele cu aceasta", a mai spus Dacic.
Autorul atacului terorist asupra a două moschei din Noua Zeelandă a postat pe internet imagini cu încărcătoarele şi armele folosite pe care a inscripţionat texte cu referire la ideile sale extremiste, la agresiunile sexuale comise de musulmani pakistanezi asupra unor fete în oraşul englez Rotherham, referiri la Hitler şi la diferite evenimente şi figuri istorice, printre care şi Stefan Lazarevic, un prinţ sârb care a fost vasal al otomanilor înainte de a-şi elibera ţara de sub ocupaţia lor.
Numeroase alte figuri istorice sunt înscrise pe armele şi încărcătoarele sale. Îi regăsim astfel pe Dmitry Senyavin, amiralul rus care a participat la campanii militare anti-otomane, prinţul bulgar Fruzhin, care de asemenea a luptat împotriva otomanilor sau amiralul britanic Edward Codrington, care a participat la războaiele Napoleoniene şi mai târziu i-a ajutat pe greci să obţină independenţa faţă de imperiul otoman.
Printre numele inscripţionate pe încărcătoarele folosite îl regăsim şi pe Şerban Cantacuzino, domn al Ţării Româneşti care a participat în 1683 la asediul Vienei alături de otomani, dar apoi a negociat trecerea în tabăra creştină.
Australianul Brenton Tarrant, un supremaţist alb în vârstă de 28 de ani, a ucis cel puţin 49 de persoane şi a rănit alte 48 în atacul armat asupra a două moschei din oraşul Christchurch pe care l-a transmis live pe internet. Potrivit poliţiei, 41 de persoane au murit la moscheea Masjid Al Noor, iar alte şapte la moscheea din suburbia Linwood, o altă victimă murind la spital.
Un 'manifest' în care Tarrant îşi descrie motivele atacului a fost postat vineri dimineaţă pe un cont de Twitter cu acelaşi nume şi cu aceeaşi imagine de profil ca şi pagina de Facebook care a transmis în direct atacul.
Titlul textului de 73 de pagini, 'Marea înlocuire', pare să facă referire la o teză a scriitorului francez Renaud Camus privind dispariţia unor 'popoare europene', 'înlocuite' de populaţii ne-europene imigrate, şi care cunoaşte o popularitate în creştere în mediile de extremă dreapta.
