Digitalizarea este soluţia pentru disciplină, control şi predictibilitate în finanţele publice, iar rezultatele anunţate luni de Antifrauda ANAF confirmă eficienţa utilizării instrumentelor digitale, susţine ministrul Finanţelor, Alexandru Nazare.
"Am anunţat recent într-o intervenţie publică că, de anul viitor, bugetele României nu se vor mai face pe hârtie. Totul va fi digital. Ministerele vor lucra într-o platformă unică, unde vor încărca direct datele bugetare, inclusiv fundamentarea acestora. Eliminăm astfel birocraţia, reducem erorile umane şi facem administraţia publică mai eficientă, dar şi mai transparentă. Rezultatele anunţate astăzi de Antifrauda ANAF confirmă încă o dată eficienţa utilizării instrumentelor digitale: peste 175 milioane lei măsuri asigurătorii în doar 5 zile de control", a scris ministrul pe pagina sa de Facebook.
Acesta a subliniat că analizele de risc automatizate, instrumentele digitale şi controalele ţintite ajută la identificarea rapidă a zonelor cu risc fiscal şi la combaterea evaziunii, eliminând factorul de eroare sau tentaţia umană.
"Digitalizarea nu este o opţiune în România anului 2025. Este soluţia pentru disciplină, control şi predictibilitate în finanţele publice", a punctat Nazare.
CONTEXT
Agenţia Naţionale de Administrare Fiscală (ANAF) anunţat luni, printr-un comunicat, că inspectorii antifraudă au identificat 128 societăţi în domeniul transportului alternativ de persoane (ride-sharing), care au cauzat bugetului de stat un prejudiciu de aproximativ 175 milioane de lei.
"Peste 35 de milioane de euro (175 de milioane de lei) reprezintă prejudiciul adus bugetului de stat de 128 de companii de transport alternativ (ride-sharing), care funcţionau la negru, fără a declara fiscal veniturile generate şi fără a înregistra legal contractele de muncă ale şoferilor, respectiv fără a achita obligaţiile fiscale aferente. Frauda a fost descoperită în urma unei acţiuni de control la nivel naţional demarate de Direcţia Generală Antifraudă Fiscală (DGAF), derulate în cursul săptămânii trecute", se arată în comunicat.
Operaţiunea, iniţiată pe 29 septembrie, a vizat descoperirea de practici evazioniste, precum plata la negru a salariilor şoferilor şi nedeclararea veniturilor.
DGAF menţionează că a instituit măsuri asigurătorii pe activele patrimoniale ale societăţilor, conturi bancare şi a sumelor urmăribile, pentru recuperarea integrală a prejudiciului.
Potrivit sursei citate, controalele Antifraudă au fost demarate ca urmare a unor analize de risc realizate de DGAF în luna septembrie, care au semnalat un risc fiscal major în rândul operatorilor de transport alternativ.
"Modul prin care operau majoritatea companiilor investigate a indicat inspectorilor ANAF sustragerea de la plata obligaţiilor fiscale prin: contracte de comodat fictive - şoferii transmiteau autoturismele personale cu titlu gratuit către societatea-operator, formalizând astfel înscrierea pe platforme; plată la negru şi nedeclararea veniturilor - după ce încasau sumele de la platformele de ride-sharing, companiile opreau un comision de până la 15%, restul banilor fiind transferaţi şoferilor, de cele mai multe ori în numerar, fără a fi fiscalizaţi; muncă la negru/subdeclarată - majoritatea şoferilor care prestau servicii în cadrul acestor societăţi fie nu erau angajaţi cu forme legale, fie erau angajaţi cu normă de timp parţială, iar pentru aceştia nu erau declarate şi achitate contribuţiile datorate bugetului de stat; omisiunea înregistrării - reprezentanţii societăţilor nu înregistrau în evidenţa contabilă şi nu declarau administraţiei fiscale veniturile impozabile, cauzând direct prejudiciul bugetar", se arată în comunicat.
Pentru a asigura recuperarea prejudiciului total estimat la 175 de milioane de lei, în comunicat se precizează că DGAF a instituit măsuri asigurătorii asupra activelor patrimoniale, conturilor bancare şi a sumelor urmăribile deţinute de platformele de ride-sharing. Aceste măsuri au fost luate pentru a preveni sustragerea sau ascunderea bunurilor.
Pe lângă implicaţiile fiscale majore, controalele au scos la iveală şi nerespectarea obligaţiei de a dota maşinile cu aparate de marcat electronice fiscale, deşi se încasau curse în numerar.
Într-una dintre situaţiile investigate, a fost identificată o flotă de 230 de autovehicule fără case de marcat. Sancţiunile aplicate au inclus amendă contravenţională, confiscarea sumei de 1,1 milioane de lei şi suspendarea activităţii de ride-sharing a autoturismelor respective până la dotarea cu aparate fiscale.
Comentează