DESCARCĂ APLICAȚIA: iTunes app Android app on Google Play Windows Phone Store
CELE MAI NOI ȘTIRI ȘI ALERTE BREAKING NEWS: ACTIVEAZĂ NOTIFICĂRILE

Ministrul Energiei: Am cerut tuturor companiilor să orienteze peste 20% din buget spre investiții

inquamphotos.com / Octav Ganea
toma petcu

Ministrul Energiei, Toma Petcu, a declarat, într-un interviu acordat Agerpres, că a cerut tuturor companiilor unde ministerul are reprezentanți în Consiliile de Administrație, chiar și celor unde statul nu este acționar majoritar, să direcționeze către investiții cel puțin 20% din bugetul pentru acest an.

El a adăugat că o parte importantă din banii din Fondul Suveran de Dezvoltare și Investiții va merge către investiții în sectorul energetic. Aceasta în condițiile care, în anumite zone, se lucrează cu tehnologii învechite și depășite moral, cu consumuri și costuri de exploatare foarte mari.

În ceea ce privește liberalizarea pieței gazelor, ministrul a arătat că există o întreagă dezbatere despre cum va arăta piața gazelor după 1 aprilie. "Cert este că liberalizarea prețului de achiziție al gazelor naturale trebuie să se întâmple în România, și aici toți cei implicați în discuții sunt de acord", a spus ministrul. Petcu a adăugat că în acest moment, OUG 64/2016, care prevede liberalizarea prețului gazelor de producție internă de la 1 aprilie, este încă în dezbatere parlamentară și așteaptă poziția Parlamentului, iar, dacă vor exista observații, acestea vor fi analizate la nivelul Guvernului.

Ministrul Energiei a vorbit și despre stadiul proiectului privind realizarea reactoarelor 3 și 4 de la Cernavodă, în parteneriat cu compania chineză CGN, precum și despre alte posibile investiții chineze în România.Totodată, Petcu s-a referit, în interviu, și la relațiile României cu Rusia din sectorul gazelor naturale.

AGERPRES: Cum ați descrie situația actuală a sistemului energetic național (SEN)? Care sunt punctele forte și care sunt punctele slabe?

Toma Petcu: Categoric, diversitatea și echilibrul mixului energetic din România sunt, de departe, punctele forte ale SEN și, aș zice, chiar un diferențiator puternic al României în regiune. România are suficiente capacități de producție pentru a acoperi consumul de energie, dar și pentru a trimite peste granițe, în mod constant, cantități importante. Un asemenea ansamblu energetic este, fără discuție, un atu național și regional.

În plus, avem o piață a energiei electrice liberalizată 100% pentru consumatorii industriali, urmând ca, până la sfârșitul acestui an, același lucru să se întâmple și pentru consumatorii casnici. Suntem cuplați cu piețele din Ungaria, Cehia și Slovacia, ceea ce reprezintă un alt avantaj pentru consumatori, fiindcă au posibilitatea să cumpere cea mai ieftină energie.

Privind însă din zona pragmatică, sectorului energetic din România i-a lipsit ofensivă investițiilor! Lucrăm, în anumite zone, cu tehnologii învechite și depășite moral, cu consumuri și costuri de exploatare mari. În plus, chiar și în grupurile energetice în care au fost făcute modernizări, randamentul este mult mai slab decât acolo unde se folosesc tehnologii de ultima generație.

De aceea, oricât de robust poate părea sistemul astăzi, pe atât de vulnerabil poate deveni în viitor, mai ales că perspectiva noului pachet energetic, pe care Uniunea Europeană îl dezbate, este cel puțin îngrijorător pentru România. Dacă va fi adoptat în forma actuală, impactul acestuia se va resimți în mod special asupra sectorului de producție pe cărbune, cel care s-a dovedit, de fiecare dată, indispensabil pentru România, în perioadele cu consumuri mari.

Cred că în perioada următoare țară noastră trebuie să pledeze cu voce puternică în forurile europene pentru libertatea fiecărui stat în parte în a-și decide mixul energetic în funcție de resursele naționale, dar și să analizeze cu mult mai multă aplecare oportunitatea creării unei piețe de capacități pentru acest sector.

AGERPRES: Ce se va întâmplă cu certitudine în acest an în sectorul energetic? Cum aveți de gând să stimulați lipsa acută de investiții în acest domeniu?

Toma Petcu: M-aș referi în mod special la ceea ce am pus pe roate în primele 60 de zile de mandat. Am reușit să deblocăm proiectul BRUA și, prin aceasta, să salvăm cel puțin 180 de milioane de euro, bani europeni. Miza proiectului este uriașă: diversificarea surselor de gaze naturale pentru România. Când am preluat ministerul, autorizația de construire nu putea fi eliberată și asta ne-ar fi costat mult: pierderea fondurilor europene, amânarea lucrărilor și pierderea ritmului față de statele implicate în proiect: Bulgaria, Austria și Ungaria. Am emis autorizația după ce am creat o structură specială în acest sens, astfel că anul acesta o să vedeți în teren demararea lucrărilor la gazoductul BRUA.

Apoi, am depășit impasul în care se aflau negocierile cu compania chineză CGN privind investițiile la reactoarele 3 și 4 de la Cernavodă. Aceste negocieri durează deja de aproape trei ani și le-am găsit într-un stadiu destul de îndepărtat de finalizarea Acordului Investitorilor și a Actului Constitutiv al Societății de proiect. Ne dorim această investiție și ne-o dorim cât mai curând, însă doar în măsura în care înțelegerea cu partenerii chinezi este în total acord cu interesul statului român. Din întâlnirea pe care am avut-o la minister au rezultat două aspecte, ambele la fel de importante și încurajatoare pentru mersul viitor al negocierilor : 1. agrearea unui calendar intens de negocieri în perioada următoare și 2. mai multă flexibilitate a partenerilor chinezi în punctele care au întârziat negocierile.

Tot în acest interval scurt de timp am găsit soluția bugetară pentru extinderea fronturilor de lucru la Complexul Energetic Oltenia la carierele Jilț Sud și Roșia. Știți prea bine că fronturile active de la CEO nu pot asigura necesarul de lignit pentru funcționarea la capacitate maximă a centralelor. De altfel, Complexul Energetic Oltenia a făcut o solicitare punctuală pe cele două cariere încă din 2015. Din păcate, sumele nu au fost puse la dispoziție de Guvernul anterior, astfel că s-a întârziat mult acest proces. Am bugetat banii pentru anul acesta, ceea ce înseamnă că 3,2 milioane de euro vor ajunge în curând la CE Oltenia.

Sumele sunt extrem de importante pentru că, imediat după operaționalizarea fronturilor, CEO își va dubla, practic, capacitatea de producție de lignit, cele două cariere având un potențial de circa 4 milioane de tone pe an. Tot pentru CE Oltenia avem pregătite pentru al doilea trimestru al anului și sumele programate prin Planul Național de Investiții pentru decontarea lucrărilor de modernizare realizate la Rovinari și Ișalnița: pentru prima lucrare valoarea finanțării nerambursabile este de 61,3 milioane de lei, iar pentru a doua de 33,5 milioane de lei. Aceste cereri de rambursare se află în curs de analizare și verificare în vederea acordării finanțării nerambursabile din contul PNI.

Și pentru că vorbeam mai devreme despre importanța capitalului străin investit în România, și la CEO este un astfel de proiect în lucru, în parteneriat cu compania chineză China Huadian Corporation. Și aici negocierile au pierdut din ritm deși proiectul este atât de necesar pentru România. Vrem să accelerăm discuțiile legate de această investiție într-o termocentrală de 500 MW, care va folosi cărbunele indigen, o resursă pe care România o are în cantități suficiente. I-am invitat la București pe partenerii chinezi pentru a avea o discuție tehnică la sediul Ministerului Energiei. Partea chineză a acceptat invitația, astfel că urmează să stabilim împreună data concretă a întâlnirii.

Tot prin bugetul aprobat am hotărât finalizarea hidrocentralei de la Răstolnița, un proiect început încă din 1989. Investițiile în această capacitate nouă au fost eșalonate în prea mulți ani, peste 20. Suntem în punctul în care hidrocentrala este mult prea avansată pentru a nu fi finalizată. Aceasta este construită în proporție de peste 90% și, deși costurile ei totale, de circa 1,5 miliarde de lei, pot fi considerate ridicate, apreciem că orice aport de putere în sistem este binevenit. În plus, energia care va fi produsă de această centrală este una flexibilă și curată.

Totodată, suntem preocupați și de partea de stocare a gazelor, extrem de importantă pentru asigurarea securității în aprovizionare. Am avut o discuție cu directorul Romgaz pentru a dezvolta noi capacități de stocare a gazelor, în care să înmagazinăm resurse pe timpul verii, când prețurile sunt scăzute, și să le consumăm pe perioada iernii, când prețurile pieței ating valori mai mari. Suntem în faza procedurilor derulate de Romgaz pentru realizarea studiului de fezabilitate ce vizează construcția unui nou depozit subteran, în zona Moldovei. Totodată, intenționăm continuarea investițiilor la depozitul Sărmășel, în vederea creșterii capacității de înmagazinare de la 900 milioane metri cubi la 1,55 miliarde metri cubi/ciclu. Această investiție își va arăta importanța, dincolo de creșterea securității în alimentare a consumatorilor din România, și în momentul în care BRUA va fi funcțională, ca stație de back-up pentru conducta care va lega Marea Neagră de Ungaria.

Apoi, suntem în curs de deblocare a celei de-a două tranșe din ajutorul de salvare al Companiei Naționale a Uraniului, în valoare de 14,8 milioane de lei. Aici, după cum bine știți, avem o situație destul de dificilă, compania înregistrând mari probleme economico-financiare ca urmare a rezilierii de către Nuclearelectrica a contractului de achiziție de uraniu de la CNU. România nu-și permite să îngroape o asemenea companie, ca atare suntem într-un proces de analiză a variantelor pe care le putem adopta pentru a face acest sector competitiv. Este singurul producător de dioxid de uraniu din Europa și avem toate motivele să identificăm soluții de salvare a companiei.

În paralel, am discutat cu premierul Sorin Grindeanu despre verificarea de către Corpul de Control al Premierului a modului în care s-au petrecut lucrurile anul trecut, dar și a felului în care s-au derulat procedurile de achiziție prin care compania canadiană a fost declarată câștigătoare. În opinia mea, anul trecut au lipsit deciziile cu privire la eficientizarea CNU, măsuri de restructurare a sectorului uraniu astfel încât să se asigure continuarea ciclului nuclear integrat în România, componentă strategică a securității energetice a României.

AGERPRES: Care este soluția pe care o vedeți pentru situația rezervelor de apă grea din custodia RAAN?

Toma Petcu: Aceasta este o altă situație căreia a trebuit să-i găsim urgent o soluție viabilă. Administratorul judiciar a atenționat ministerul încă de anul trecut că, începând cu finalul lunii martie 2017, nu va mai putea asigura managementul rezervei. S-a întârziat soluția, așa că a trebuit să o identificăm noi, într-un termen scurt. În curând vom promova pe ordinea ședinței de Guvern un memorandum prin care vom crea o nouă structură, care să asigure păstrarea în timp a calităților acestei rezerve și care va avea și un buget în acest sens.

Desigur, avem în lucru un întreg plan de măsuri. Sectorul energetic nu poate fi planificat pe termen scurt. Riscurile ar fi mult prea mari. Gândim măsuri care să ne pregătească piață pentru schimbările preconizate la nivel european în acest sector.

Mă întrebați și despre cum putem stimula investițiile în sectorul energetic. Am vorbit deja despre cum am planificat și orientat bugetul de stat spre investiții, dar și cum, prin demersuri diplomatice și economice, încercăm accelerarea unor investiții cu parteneri străini. În completare, este nevoie și de aportul companiilor. Iar aici am cerut tuturor companiilor, inclusiv acelora în care statul nu este acționar majoritar, dar are reprezentanți în Consiliile de Administrație, ca cel puțin 20% din bugetele pentru anul 2017 să fie orientate spre investiții. Nu voi semna bugete de venituri și cheltuieli în care sumele care merg în investiții nu vor crește.

Apoi, Ministerul Energiei face parte din grupul de lucru pentru înființarea Fondului Suveran de Dezvoltare și Investiții. Ne vom asigura ca o parte importantă din fondurile FSDI să fie investite în sectorul energetic.

AGERPRES: Cum vedeți reorganizarea producției de energie? Credeți că este necesar că producătorii de energie să utilizeze un mix de resurse, nu doar una singură? De ce?

Toma Petcu: Este o temă veche, dar care rămâne la fel de actuală. E foarte adevărat că există discrepanțe semnificative de costuri între producătorii mono-sursă din România. Suntem foarte deschiși la eventuale inițiative ale producătorilor de energie de a investi și în alte soluții de generare a electricității, dacă analizele arată că astfel de investiții pot fi rentabile și eficiente. Prioritatea este continuarea proiectelor aflate în derulare, soluții pentru companiile aflate în dificultate și identificarea de noi oportunități pentru acestea.

AGERPRES: Este pregătită piață gazelor pentru liberalizare? Ce se va întâmplă concret de la 1 aprilie?

Toma Petcu: Există o întreagă dezbatere despre cum va arăta piața gazelor naturale după momentul 1 aprilie 2017. Este, într-adevăr, o schimbare, și, ca de fiecare dată când lucrurile se schimbă, există opinii pro și contra. Ceea ce este cert este că liberalizarea prețului de achiziție al gazelor naturale trebuie să se întâmple în România, și aici toți cei implicați în discuții sunt de acord.

România a făcut destul de multe progrese pentru a pregăti acest moment, eliminând de facto restricțiile la exportul gazelor și creând cadrul pentru instituirea unui mecanism de tranzacționare a gazelor pe piețe centralizate, asumându-și inclusiv angajamente europene în acest sens.

În acest moment, OUG 64/2016 este încă în dezbatere parlamentară, mai exact la Comisia de Servicii și Industrii din Camera Deputaților. În cadrul ședințelor comisiei, la care Ministerul Energiei a fost prezent pentru susținerea punctului de vedere al Guvernului pe această tema, au fost formulate mai multe observații pertinente. Așadar, așteptăm poziția Parlamentului și dacă sunt eventuale observații le vom analiza la nivelul Guvernului.

Am încredere că dimensiunea acestei dezbateri este exact ceea ce trebuie într-un astfel de moment, pentru a ne asigura că procesul liberalizării va avea efectele scontate, în primul rând pentru populație, dar și pentru operatorii din sectorul producerii, distribuției și furnizării gazelor naturale.

AGERPRES: Cum va arăta piața românească a gazelor în anul 2020 și cât de sigure sunt resursele din Marea Neagră?

Toma Petcu: Eu cred că România are potențialul să ofere măcar o parte din răspunsurile la actualele provocări legate de securitatea energetică europeană. La orizontul anului 2020, România are șanse reale să fie un furnizor de securitate energetică în regiune și să contribuie la atingerea obiectivelor Uniunii Europene în acest domeniu.

Îmi doresc ca, până în anul 2020, piața gazelor naturale din România să fi parcurs deja etape importante în procesul de integrare în piața unică europeană de energie. Mă refer la dezvoltarea proiectelor care să asigure diversificarea surselor de aprovizionare precum finalizarea BRUA, extinderea capacităților de transport cu flux bidirectional pe direcția Arad-Szeged și Giurgiu-Ruse și la modernizarea infrastructurii de transport și a capacităților de înmagazinare, care vor asigura o mai mare flexibilitate a fluxului de gaze naturale în piața din țară noastră. Sunt luate în calcul și noi depozite de gaze naturale, care vor contribui suplimentar la securitatea energetică națională și la predictibilitatea prețului gazelor naturale.

Marea Neagră va putea juca, la orizontul 2020, un rol central în piața de gaze naturale, în primul rând națională, dar și regională, prin prisma rezervelor noi de gaze naturale de acolo. O apreciere cât mai precisă a acelor rezerve ar putea veni din partea Agenției Naționale pentru Resurse Minerale (ANRM). În momentul în care ANRM va aproba declarația de descoperire de zăcământ comercial, vom avea acces și la informațiile privind volumul de rezerve exploatabile comercial, dar și la posibilele volume disponibile pentru export.

AGERPRES: Care va fi politica de colaborare cu Rusia în sectorul energetic?

Toma Petcu: România este una dintre țările europene cu cea mai redusă dependență de importul de gaze din Federația Rusă. Anul trecut am asigurat consumul în proporție de 90% din producția internă. Cifrele la importul de gaze cresc timp de câteva luni, în sezonul de iarnă, pe fondul consumurilor mai mari. Anul acesta colaborarea cu Federația Rusă a fost una foarte bună: am primit cantitățile solicitate la prețurile convenite.

Pe de altă parte, este foarte adevărat că în situația unui singur furnizor de gaze, indiferent din ce țară provine, nu poți avea siguranță totală în aprovizionarea cu energie. De aceea, există o mare aplecare și preocupare naturală a mai multor state europene, inclusiv a României, în a reduce dependența de un singur furnizor, mai ales că ne apropiem de momentul 2019, când expiră contractul dintre Gazprom și Naftogaz prin care gazele rusești ajung în Europa. În acest sens, ne-am propus o serie de proiecte strategice de anvergură, cum este interconectorul european BRUA sau dezvoltarea pe teritoriul țării a unui culoar de transport pentru preluarea gazelor din Marea Neagră. Prin acestea, România va avea acces la mai multe surse de gaze și implicit o putere de negociere mai mare pentru obținerea unor prețuri cât mai bune pentru toți consumatorii.

Dincolo de progresele europene obținute și proiectele energetice planificate pentru a reduce dependența de un singur furnizor, fără îndoială Federația Rusă va rămâne un partener energetic important al Europei, după cum și Europa va rămâne pentru Rusia o piață importantă pentru exporturile de gaze.

AGERPRES: Dar în ceea ce privește relațiile cu Republica Moldova?

Toma Petcu: În privința relațiilor cu Republica Moldova, vom continua parteneriatul semnat de țările noastre din care poate rezulta o dublă legătură energetică între București și Chișinău. Ne preocupă, de exemplu, prelungirea gazoductului Iași-Ungheni până în capitala Republicii Moldova, iar pe teritoriul României — până la Onești. În plus, companiile românești în care statul este acționar important analizează, în prezent, diferite proiecte moldovenești în care se pot implica. La recenta sa vizită la București, vicepremierului Republicii Moldova, Octavian Calmîc, care este și ministru al Economiei, ne-a anunțat că Guvernul de la Chișinău ia în calcul eventuale privatizări ale unor societăți energetice moldovenești de stat cu companii românești.

AGERPRES: Ce soluții aveți pentru rezolvarea problemelor din sectorul energiei termice?

Toma Petcu: Cred că sistemele centralizate de alimentare cu energie termică, cel puțin pentru localitățile cu peste 100.000 de locuitori, sunt preferabile încălzirii individuale. Înainte de 1990, existau circa 325 de sisteme centralizate de alimentare cu căldură, iar astăzi mai sunt numai 64, consumatorii casnici alegând în continuare să se debranșeze. Dintre cele 64 de sisteme centralizate, circa 90% se află deja sub controlul autorităților locale.

Consumatorii casnici sunt, acum, principalii clienți ai serviciului centralizat de furnizare a energiei termice, o schimbare majoră față de 1990, când industria era principalul beneficiar. Dar, dispărând multe obiective industriale din marile orașe, sistemele centralizate de transport și distribuție ale agentului termic au ajuns supradimensionate.

Pe de altă parte, în ultimii 27 de ani, s-a investit foarte puțin în aceste sisteme. Evident că, în aceste condiții, conductele sparte, echipamentele uzate fizic și moral conduc la pierderi importante de agent termic. Iar consumatorii nu sunt dispuși să plătească pierderile altora. Și nici nu trebuie să o facă.

Acest sector are nevoie de investiții masive. Sistemele publice de agent termic trebuie redimensionate, pentru că păstrarea lor la dimensiunile actuale nu rezolvă nicio problemă. De exemplu, ELCEN, cel mai mare producător de energie termică din România este într-o astfel de situație. În acest caz considerăm că o soluție de eficientizare și modernizare poate fi transferul către Primăria Capitalei.

Suntem deja într-un dialog strâns cu Primăria pentru a găsi cea mai bună soluție de transfer a ELCEN. Ne gândim inclusiv la crearea unei autorități unice care să coordoneze atât RADET, cât și ELCEN, și care să funcționeze în subordinea Consiliului General al Capitalei. Sistemele centralizate de alimentare cu energie termică reprezintă soluția optimă și cred că este necesară și elaborarea unei strategii naționale în privința energiei termice.

ACTIVEAZĂ NOTIFICĂRILE

Fii la curent cu cele mai noi stiri.

Urmărește stiripesurse.ro pe Facebook

×
NEWSLETTER

Nu uitaţi să daţi "Like". În felul acesta nu veţi rata cele mai importante ştiri.