Premium
Cu ocazia Zilei Limbilor Europene Clasice de pe 16 noiembrie anul acesta, ministrul francez al Educației, Jean-Michel Blanquer, a anunțat un plan european pentru promovarea predării limbilor latină și greacă veche în școli, transmite LeFigaro. Prin acest plan, își propune să introducă de anul viitor ore de limbă latină și greacă la liceele tehnologice, iar, la clasa a V-a, opționale de limbă și civilizație clasică. Care sunt, însă, motivele ministrului? Decizia, care urmează să se pună în aplicare din septembrie 2022, are legătură cu readucerea aproape a elevilor de “valorile comune europene”, relațiile de cooperare de la Marea Mediterană, de mișcarea “woke”, spune oficialul din Franța, relatează edupedu.ro.
Patru miniștri ai Educației – din Cipru, Franța, Italia, Grecia – au semnat recent la Paris “Declarația comună a miniștrilor educației vizând cooperarea europeană în jurul limbilor latină și greacă veche” la colocviul “Europa și limbile antichității: noi provocări, noi practici”.
Ceea ce unește mai întâi de toate țările europene, remarcă Jean-Michel Blanquer, sunt „limbile Antichității”.
„Și, desigur, cu acest fond lingvistic comun există și valori comune europene”.
Printre acestea, „umanismul”, „cultul adevărului și al frumosului, exigența din punct de vedere lexical, care se dovedește atât de necesar în vremurile noastre când iraționalul arde și tot arde [n. red. – se propagă]”, transmite sursa citată.
În prezent, limbile latină și greacă veche se studiază, în Franța, astfel, conform datelor disponibile pe site-ul Ministerului Educației Naționale din Franța:
- din 2017, în gimnazii, la clasa a VI-a (n.red. – cinquième – sursa), școlile pot propune în curriculum o oră pe săptămână de latină sau greacă veche.
- din 2017, în gimnazii, la clasele a VII-a și a VIII-a (în Franța quatrième și troisième) – până la 3 ore pe săptămână pentru limbile clasice.
- La liceu: în 13% din licee, orele de LCA (Limbi și culturi antice) sunt obligatorii (3 pe săptămână), iar în restul de licee, în majoritatea, LCA este opțional, cu 3 ore pe săptămână și media inclusă la media finală de bac.
„Moștenirea [culturală] greco-latină este mai utilă acum ca niciodată”, a declarat Jean-Michel Blanquer în ianuarie trecut, pentru Le Point, scrie FranceTvInfo. Luni, 15 noiembrie, ministrul Educației Naționale și-a exprimat încă o dată dorința de a consolida învățarea limbii latine și greacă veche, într-un interviu pentru aceeași publicație. „Sunt convins că trebuie atât să facilităm învățarea limbilor antice unui număr mai mare de elevi, cât și să consolidăm legăturile dintre această predare și alte discipline pentru a le arăta bogăția și contribuțiile”, a susținut, astfel, ministrul, înainte de Ziua Limbilor și Culturilor Europene ale Antichității la Paris.
Blanquer a menționat și despre înființarea „înainte de sfârșitul anului calendaristic 2021” a unui Consiliu Superior al Limbilor, a cărui misiune va fi „de a reflecta asupra posibilităților de îmbunătățire a învățării limbilor – antice, vii, străine și regionale – lucrând în mod specific la găsirea “punctelor comune”, mai scrie FranceTvInfo.
Limbile antice au fost recent ținta adepților ideologiei „woke” care a prins amploare în ultimii 4 ani și care presupune, potrivit nationalwolrd.com, “o mișcare culturală de trezire și mare atenție la probleme sociale importante, precum rasismul și dreptatea”. Prestigioasa Universitate Princeton din SUA a anunțat recent, scrie LeFigaro, că nu va mai fi obligatoriu pentru studenții de la litere, departamentele de limbi și literaturi clasice, să studieze latină și greacă. Motivul? Societatea greco-romană e considerată „un complice, sub diferite forme, la excludere, inclusiv sclavia, segregarea, supremația albă și genocidul cultural”.
Jean-Michel Blanquer a răspuns, în acest context, îngrijorat de amploarea fenomenului: „Am citit și am auzit într-adevăr aceste critici, dintre care unele au ajuns până la a afirma că Homer a fost considerat a fi un apărător al sclaviei. (…) Găsesc astfel de interpretări absolut uluitoare: a fixa categorii contemporane și viziuni asupra lumii pe scrieri care datează de două milenii este abisal de absurd”. El adaugă: „Ceea ce ne-au dat aceste civilizații este tocmai o deschidere și o căutare a universalului”. “Câțiva liceeni din Canada au ars cărți (…), găsesc numai explicații și motive absolut de neînțeles”, îl citează Huffingtonpost.fr.
