Sistemul judiciar din România se confruntă cu o criză generată de un val de pensionări în rândul magistraților și de blocarea concursurilor pentru ocuparea posturilor vacante. Ministrul Justiției, Radu Marinescu, a declarat joi pentru B1TV.ro că o lege recent adoptată prevede creșterea treptată a vârstei de pensionare pentru magistrați până la 60 de ani, în scopul uniformizării acesteia cu standardul general prevăzut de programul de guvernare. Declarațiile vin după ce președintele Nicușor Dan a refuzat să semneze mai multe decrete de eliberare din funcție a unor judecători. Radu Marinescu a precizat că nu cunoaște motivele acestui refuz, dar a atras atenția asupra riscurilor generate de întârzierile în procesul de pensionare: „Există riscul ca un număr semnificativ de magistrați cu experiență să părăsească sistemul, ceea ce ar putea dezechilibra justiția”.
„Prin programul de guvernare asumat de actuala coaliție s-a fixat necesitatea de a uniformiza vârsta standard de pensionare, astfel încât și magistrații să se pensioneze la această vârstă standard. Este un deziderat de justiție socială: egalitate, absența oricăror diferențe între categoriile profesionale”, a spus ministrul.
El a subliniat că, din punct de vedere constituțional, puterile statului trebuie să colaboreze loial: „Nu trebuie să existe un război, ci un dialog. Orice soluție legislativă trebuie luată în acord cu puterea judecătorească”.
Întrebat despre poziția Administrației Prezidențiale, Marinescu a explicat că nu cunoaște detalii, dar a precizat că, în momentul semnării decretului de către președinte, magistratul este eliberat din funcție și trece în plată conform legislației în vigoare.
„Preocuparea noastră este că, deși avem un raport care arată că s-au stabilizat schemele de personal, există riscul ca un număr semnificativ de magistrați cu experiență să plece din sistem, ceea ce ar putea dezechilibra justiția”, a avertizat ministrul.
Întrebat dacă prin gestul președintelui se dorește menținerea judecătorilor în sistem, ministrul a ținut să precizeze că nu există alternativă la cadrul legal: „Sub nicio formă nu poate exista altă metodă decât legea, o lege predictibilă, clară, constituțională. Nu cunosc motivele pentru care există această situație. Nu pot decât să constat că ea există”.
CSM vede o blocare iminentă a instanţelor de judecată şi parchetelor
În paralel, Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) trage un semnal de alarmă privind efectele dezastruoase ale instabilității legislative. Potrivit CSM, în ciuda afirmațiilor din spațiul public, vârsta medie de pensionare a magistraților rămâne scăzută: 52 de ani pentru judecători în 2025, comparativ cu peste 58 de ani în perioada 2010–2011. Pentru procurori, media este de aproximativ 55 de ani în ultimii 15 ani.
„Instabilitatea legislativă și dezbaterile recurente privind statutul magistraților au determinat creșterea numărului de cereri de pensionare”, avertizează CSM. În ultimele săptămâni, peste 60 de judecători și procurori au solicitat eliberarea din funcție. Până la finalul anului, 628 de judecători – peste 14% din total, majoritatea de la instanțele superioare – și 233 de procurori vor îndeplini condițiile de pensionare.
Pe lângă aceste ieșiri din sistem, blocarea prin lege a concursurilor de admitere directă în magistratură agravează deficitul de personal. La acest moment, în sistemul judiciar lipsesc 667 de judecători și 700 de procurori. În total, România riscă să ajungă la un deficit de 2.227 de magistrați, reprezentând aproximativ 28% din întreaga schemă de personal.
„În doar câteva săptămâni, numărul posturilor vacante ar putea ajunge la 716, ceea ce conduce la o blocare iminentă a instanțelor și parchetelor”, avertizează CSM. Situația ar avea consecințe directe asupra cetățenilor, prin prelungirea duratei proceselor și afectarea accesului la justiție.
Criza din justiție pare să se adâncească, iar lipsa de soluții rapide riscă să paralizeze activitatea instanțelor și să submineze încrederea publicului în sistemul judiciar.
Comentează