Premium
Europa nu a luat în serios amenințarea din partea Rusiei, a declarat ministrul polonez de externe Radoslaw Sikorski într-un interviu pentru ziarul german Frankfurter Allgemeine Zeitung pe 30 ianuarie. El a subliniat că Berlinul se află în raza de acțiune a rachetelor rusești staționate în exclava rusă Kaliningrad.
Comentariile lui Sikorski au fost cele mai recente dintr-o serie de avertismente din partea oficialilor occidentali cu privire la pericolul unui potențial război cu Rusia.
Armatele NATO și-au întărit capacitatea și pregătirea de la începutul invaziei pe scară largă a Ucrainei de către Rusia. Deși perspectiva escaladării războiului către o ciocnire totală între alianță și Rusia a fost evitată până acum, există îngrijorări că Occidentul nu a acceptat cu adevărat că ar putea fi încă o posibilitate.
Generalul locotenent Alexander Sollfrank, comandantul centrului de logistică militară al NATO din Germania, a declarat la începutul lunii ianuarie că NATO ar trebui să fie pregătită pentru posibilitatea unor lovituri cu rachete rusești în Europa în cazul unui război total. El a avertizat că Germania va fi probabil una dintre potențialele ținte.
Întrebat dacă Polonia este în pericol, Sikorski a spus: „Putin a amenințat Polonia, Letonia și Finlanda. Când amenință o țară, vorbește serios. De prea multe ori nu l-am luat în serios”.
"Iar armele nucleare de lângă Kaliningrad, rachetele Iskander, ar putea ajunge la Berlin. Sunt întotdeauna surprins că aceasta nu este o problemă în Germania", a adăugat el.
Sikorski a subliniat că puterea economică combinată a Occidentului este de 20 de ori mai puternică decât Rusia, dar Rusia are totuși avantajul în producția de muniție.
„Trebuie să ne mobilizăm forțele”, a spus el.
„Dacă americanii și-ar reține ajutorul, am avea o dilemă serioasă: fie să înlocuim America, adică să ne dublem eforturile, fie să-l lăsăm pe Putin să cucerească Ucraina”, a adăugat Sikorski.
Întrucât ajutorul din partea SUA a devenit înfundat în dispute politice interne, în mare măsură fără legătură cu Ucraina, există îngrijorarea că continuarea sprijinului SUA la nivelul anilor 2022 și 2023 nu mai este o dată.
Președintele american Joe Biden a declarat în decembrie 2023 că SUA vor continua să sprijine Ucraina „atâta timp cât vom putea”, o schimbare retorică de la refrenul său comun conform căruia SUA se angajează pentru „atât timp cât este nevoie”.
Fostul președinte Donald Trump, favoritul primarului republican și probabil candidat la președinție, a refuzat să se angajeze în sprijinul pe termen lung al SUA pentru Ucraina, dacă va fi ales.
În schimb, el a spus că obiectivul său principal ar fi să asigure un tratat de pace în 24 de ore. Trump nu a dezvăluit potențialii parametri ai unui astfel de acord, dar ar fi probabil în condiții nefavorabile Ucrainei.
Președintele Volodymyr Zelensky și alți lideri ucraineni au recunoscut că Europa probabil nu va putea sprijini Ucraina financiar și militar dacă SUA ar reduce în mod semnificativ ajutorul.
Nu există „plan B” dacă ajutorul SUA se încheie, a declarat ministrul de externe Dmytro Kuleba la începutul lunii ianuarie.
