Premium
Ministrul Justiției, Cătălin Predoiu, explică o realitate cunoscută și acceptată deja de toți specialiștii în drept și de toată clasa politică: nu există posibilitatea omiterii unui prag valoric al prejudiciului în cazul infracțiunii de abuz în serviciu. Explicațiile ministrului vin după ce Senatul a adoptat proiectul de lege privind modificarea Codului penal și a introduc un prag al prejudiciului de 250.000 de lei în cazul infracțiunii de abuz în serviciu, prag considerat prea mare de opoziție. Senatul este prima cameră sesizată, Camera Deputaților fiind forul decident.
„Sunt două idei principale. Prima, faptul că Senatul nu avea cum să evite decizia Curții Constituționale. Pentru că acolo nu mai vorbeam doar despre un proiect în dezbatere publică, cum era în faza ministerială, acolo vorbeam despre un proiect care trebuia adoptat, un proiect pe care trebuia dat un vot, pentru ca el să devină lege, mai departe, după adoptarea în Camera Deputaților. Acest vot nu putea face abstracție de decizia 392 din 2017 a Curții Constituționale. Or această decizie spune foarte clar, în paragraful 55, că pentru a constituii infracțiune, această faptă trebuie raportată la un prag valoric sau la o vătămare de o anumită intensitate a drepturilor și libertăților cetățenești. În primul rând, Senatul nu putea evita acest prag”, a declarat Predoiu, la Digi 24.
Predoiu susține că unele achitări au fost generate tocmai de lipsa de claritate a normei
Întrebat care ar fi riscul în cazul omiterii unui asemenea prag, Predoiu a răspuns: „Păi, trecea peste decizia Curții Constituționale și textul ar fi fost neconstituțional. Pentru că prescripția CCR este imperativă. Primul lucru pe care trebuie să-l înțelegem este că Senatul a acționat firesc în includerea unui prag în lege.
Mai mult, în paragraful 56 al aceleiași decizii, 392 din 2017, CCR spune că absența unui astfel de prag a condus la insecuritate în raporturile juridice, la o instabilitate a acestor raporturi juridice, la jurisprudență neunitară, deci a arătat și consecințele inexistenței acestui prag.
Într-adevăr, practica anterioară a arătat că foarte multe anchete finalizate cu trimitere în judecată, pe abuz în serviciu, au fost judecate de instanță și s-au tranșat într-un fel în care nu a fost foarte, hai să spunem, consonant cu acțiunea procurorilor, în sensul că foarte multe inculpări s-au terminat cu achitări, unele chiar pentru motivație în sensul că fapta nu există.
Deci, au existat aceste controverse, această instabilitate, în anii precedenți care, probabil, a motivat decizia Curții. Repet, Senatul nu putea face abstracție de această decizie a CCR. Acesta, un prim aspect, esential după pătrerea mea.”
Prejudiciile sub 250.000 de lei nu sunt „iertate”
Ministrul Justiției mai explică faptul că acest prag pentru abuzul în serviciu nu înseamnă o dispariție a sancțiunii. Prejudiciile sub 250.000 de lei ar urma să fie recuperate și sancționate contravențional.
„Al doilea aspect essential, care a scăpat dezbaterii de ieri, din câte am observant, este faptul că sub acest prag nu există un vid legislativ, dinpotrivă, sub acest prag funcționează o contravenție foarte severă. Adică, fapta care nu are drept consecințe o pagubă care depășește pragul valoric este sancționată în forma contravenției cu amendă foarte dură, dacă este săvârșită cu intenție cu amendă de la 20.000 de lei de la 200.000 de lei, dacă este săvârșit din culpă cu amendă de la 10.000 de lei la 100.000 plus repararea prejudiciului, evident.
Asta înseamnă că nu poate să fie vorba aici de o acțiune deliberată a Senatului, a lăsa nesancționate de către lege anumite fapte, dimpotrivă, Senatul a adoptat și acest amendament. Prin urmare, cred că cei doi piloni ai amendamentelor aduse la Senat, acoperă aceste plaje de fapte care, repet, în trecut, au generat o jurispudență unitară, satisface exigențele Curții constituționale și, în același timp, protejează, în două moduri, interesele generale ale societății, respectiv, valorile protejate prin infracțiunea respectivă, contravenția respectivă”, a mai declarat Predoiu.
Ministerul Justiției propune un alt prag
Ministerul Justiţiei a transmis, miercuri seară, precizări în legătură cu proiectele legilor de modificare a Codului Penal şi a Codului de Procedură penală pentru implementarea în aceste două legi a deciziilor Curţii Constituţionale a României, proiecte elaborate de Ministerul Justiţiei în anul 2022 şi aprobate de Guvern la 28 decembrie 2022.
Ministerul Justiţiei precizează că ”nu există nicio referinţă concretă” în deciziile Curţii Constituţionale a României sau în avizele Comisiei de la Veneţia cu privire la valoarea economică sau financiară a unui prag valoric pentru infracţiunea de abuz în serviciu şi anunţă că va susţine adoptarea de către Camera Deputaţilor a unui prag de 9.000 de lei.
