Ministrul român de Externe, Oana Țoiu, condamnă ultimul atac al rușilor în Ucraina.
Poziția ministrului român de Externe
„România condamnă cu fermitate recentele atacuri lașe ale Rusiei împotriva Ucrainei, inclusiv atacurile asupra Kievului și regiunii Lviv, care au dus la victime civile, distrugerea zonelor rezidențiale și deteriorarea infrastructurii critice.
Vizarea deliberată a civililor constituie o încălcare gravă a dreptului internațional umanitar și demonstrează lipsa continuă de respect a Rusiei pentru pace, securitate și viața umană.
Utilizarea raportată a rachetelor balistice cu încălcarea flagrantă a dreptului internațional și în imediata apropiere a frontierelor Uniunii Europene și NATO exacerbează și mai mult riscurile de securitate pentru întregul continent european și reprezintă o amenințare serioasă la adresa stabilității regionale și internaționale.
România își exprimă solidaritatea cu poporul ucrainean și transmite condoleanțe familiilor victimelor. Reiterăm sprijinul nostru ferm pentru suveranitatea, independența și integritatea teritorială a Ucrainei în cadrul granițelor sale recunoscute la nivel internațional. România solicită răspunsuri internaționale puternice și coordonate, o presiune sporită asupra Federației Ruse și responsabilitate deplină pentru crimele de război, reafirmând totodată sprijinul său continuu pentru Ucraina, inclusiv asistență umanitară și eforturi de asigurare a justiției. Aceste atacuri reînnoite, în contrast cu eforturile hotărâte ale SUA, Europei și Ucrainei, arată clar că cel mai mare obstacol în calea păcii rămâne dorința încăpățânată a Rusiei de a controla, cuceri sau distruge un vecin suveran”, a spus Oana Țoiu.
Context: atacul rușilor
Atacul nocturn rusesc asupra Ucrainei a avariat 20 de imobile rezidenţiale şi ambasada Qatarului din Kiev, a declarat preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski vineri într-un mesaj postat pe reţelele sociale, potrivit AFP, relatează Agerpres.
"Clădirea ambasadei Qatarului a fost avariată de o dronă rusă" la fel ca alte 20 de imobile rezidenţiale din capitală, a afirmat Zelenski, confirmând de asemenea bilanţul de patru morţi la Kiev.
Printre cei ucişi se află şi un angajat al unei ambulanţe, ucis într-un dublu atac asupra unei clădiri rezidenţiale din cartierul Darniţki (sud-estul oraşului), a adăugat ministrul de interne, Igor Klimenko.
"Inamicul a lovit din nou o clădire cu mai multe etaje, exact în momentul în care salvatorii şi personalul medical lucrau deja la faţa locului", a declarat ministrul pe reţelele de socializare.
Cinci membri ai unei echipe de intervenţie rapidă, patru membri ai personalului medical şi un ofiţer de poliţie au fost răniţi în acelaşi loc, a adăugat el.
O persoană a fost dată dispărută, potrivit ministrului ucrainean care a indicat că atacul s-a soldat cu "cel puţin 25 de răniţi" la Kiev.
În acest nou atac rusesc în noaptea de joi spre vineri, Rusia a utilizat o rachetă balistică hipersonică Oreşnik, care a lovit regiunea Liov (Lviv) (vestul ţării).
"Rusia a lovit deliberat infrastructuri civile şi critice", a acuzat Klimenko. "Obiectivul uman al inamicului este să lase milioane de persoane fără electricitate, fără agent termic şi apă în plină iarnă geroasă".
Potrivit acestuia, capitala Kiev a fost cea mai afectată, cu un total de 40 de obiective lovite la temperaturi apropiate de minus 10 grade Celsius.
Ministrul de externe al Ucrainei: „Putin lansează rachete balistice în apropierea graniței NATO ca răspuns la halucinațiile sale”
Ucraina acuză Rusia că a folosit racheta balistică Oreshnik lângă granița Uniunii Europene și NATO, considerând atacul o amenințare globală.
Ministrul de externe al Ucrainei, Andrii Sybiha, a criticat lansarea rachetei balistice cu rază medie de acțiune, numită Oreshnik, de către Rusia, asupra Ucrainei, scrie Kyiv Post, relatează Mediafax.
Conform Reuters, atacul a avut ca țintă regiunea Lviv și, potrivit oficialului ucrainean, reprezintă „o amenințare gravă la adresa securității continentului european”.
Într-un mesaj publicat pe platforma X, Andrii Sybiha a spus că lovitura a avut loc în apropierea graniței Uniunii Europene și a NATO și că „este un test pentru comunitatea transatlantică”.
Andrii Sybiha a cerut „răspunsuri ferme la acțiunile nesăbuite ale Rusiei”, relatează Kyiv Post.
Șeful diplomației ucrainene a precizat că Ucraina a informat Statele Unite, partenerii europeni și organizațiile internaționale prin canale diplomatice despre acest incident.
Acesta a respins explicația oferită de Rusia, potrivit căreia atacul ar fi venit ca reacție la o presupusă tentativă de atac asupra reședinței președintelui Vladimir Putin.
El a descris această versiune drept „absurdă” și „o altă dovadă că Moscova nu are nevoie de motive reale pentru teroarea și războiul său”.
„Putin folosește o rachetă balistică cu rază medie de acțiune în apropierea graniței UE și NATO ca răspuns la propriile halucinații – aceasta este cu adevărat o amenințare globală”, a declarat Andrii Sybiha.
Alți oficiali ucraineni, inclusiv președintele Volodimir Zelenski, au catalogat informațiile Moscovei drept false și au acuzat Rusia că a inventat incidentul pentru a justifica ieșirea din negocierile de pace.
În noaptea respectivă, drone ucrainene au avut activitate în alte zone ale Rusiei și în teritoriile ocupate. Cu toate acestea, presa locală din Novgorod, canalele de urgență, dar și sistemele de monitorizare a apărării aeriene nu au raportat nimic în apropierea reședinței lui Putin, fapt care ridică semne serioase de întrebare asupra declarațiilor Kremlinului.
Agenția CIA din Statele Unite a respins, la rândul său, afirmațiile Rusiei privind un atac asupra reședinței prezidențiale. În ciuda acestui fapt, oficialii de la Kremlin au insistat că incidentul a avut loc, fără a prezenta dovezi.
Potrivit ministrului de externe ucrainean, Ucraina vrea să solicite o reuniune de urgență a Consiliului de Securitate al ONU, discuții în cadrul Consiliului Ucraina-NATO și reacții din partea Uniunii Europene, Consiliului Europei și OSCE.
În același timp, Rusia a confirmat că a lovit Ucraina în cursul nopții cu o rachetă Oreshnik.
Moscova a descris atacul drept o represalie pentru un presupus „atac terorist” asupra reședinței lui Vladimir Putin din regiunea Novgorod, de pe 29 decembrie 2025.
În regiunea Lviv au fost raportate explozii pe timpul nopții.
Ele au fost confirmate ulterior de primarul orașului Lviv, Andrii Sadovy, și de Maksym Kozytsky, șeful Administrației Militare Regionale.
Primele informații arată că o infrastructură critică a fost lovită. Autoritățile locale au transmis că nu există clădiri rezidențiale sau civile afectate.
Forțele aeriene ucrainene au anunțat că la ora 23:30 a fost emisă o alertă națională de rachetă, din cauza amenințărilor provenite din zona Kapustin Yar.
În această regiune se află sistemele de rachete RS-26 Rubezh, capabile să lanseze lovituri nucleare pe o distanță de până la 6.000 de kilometri.
Racheta Oreshnik ar fi atins o viteză de aproximativ 13.000 de kilometri pe oră, însă tipul exact nu a fost confirmat oficial.
Nivelurile de radiații au rămas normale, iar autoritățile nu au detectat substanțe periculoase.
Un canal de monitorizare apropiat de oficiali de rang înalt, Nikolaevsky Vanek, a sugerat că racheta Oreshnik ar fi putut fi lansată fără focos, similar atacului din noiembrie 2024 asupra orașului Dnipro.
Forțele aeriene ale Ucrainei au confirmat lansarea unei rachete balistice cu rază medie de acțiune din Kapustin Yar.
Acesta este al doilea atac cunoscut în care Rusia folosește racheta Oreshnik împotriva Ucrainei.
Comentează