Sociologul Mirel Palada ridiculizează isteria generată în mediul politic după un sondaj INSCOP care arăta că mai bine de jumătate dintre români îl regretă pe Nicolae Ceaușescu. Palada spune că cifrele erau valabile și acum mulți ani de zile și că doar acum informația e folosită ca să inducă ideea unei imixtiuni a Rusiei în România. Asta după ce șeful INSCOP ar fi spus că e nevoie de bani ca să combată dezinformarea.
Palada spune, ironic, că rușii sunt de vină pentru tot
"Care e diferența între 2015 și 2025 privind opinia publică la adresa lui Nicolae Ceaușescu?
Nici una. Dan Andronic, în cel mai recent editorial al său din Evenimentul Zilei (link în primul comentariu), ne arată cum, acum un deceniu, conform sondajelor lui Vasile Dîncu, românii erau la fel de convinși ca și azi că Ceaușescu era un personaj preponderent pozitiv pentru societatea românească.
Singura diferență este la nivel de deontologi.
Acum 10 ani, rezultatele sondajelor au fost primite cu o indiferență suverană. Trecute sub tăcere de mass-media “pro-europeană”. Nimeni n-a făcut spume la gură. A fost practic un non-subiect.
În schimb, acum s-a trecut la o instrumentalizare agresivă a nostalgiei ceaușiste, în favoarea discursului anti-rusesc.
Ceea ce acum 10 ani nici nu conta, acum, dintr-o dată, este pus vehement în slujba luptei împotriva rușilor.
Rușii sînt de vină că românii tînjesc după Ceaușescu. Rușii sînt în tot și în toate. Ne atacă rușii. E război hibrid. Dați-ne “doar decît” un miliard de euro și vă scăpăm noi de propaganda insidioasă. De un miliard de euro, vă spălăm pe creieri ca la Nufărul. Nimic nu e prea scump pentru a-i combate pe ruși. Totul pentru front, totul pentru victorie. Micro-isteria de vară din jurul nostalgiei după Ceaușescu nu este, de fapt, despre Ceaușescu.
Este despre felul în care propaganda sistemică găsește un pretext din orice pentru a se întoarce la castravete și a-și întări utilitatea discursivă.
Sîntem sub asediu. Război hibrid. Democrația e sub asediu (genială ironie!). Dați-ne bani.
De un miliard de euro, gonim rușii din mințile oamenilor și muștele din Cișmigiu pe gratis. Tot ce se întîmplă rău în societatea românească are o explicație simplă, stahanovistă. Ruși sînt de vină.
V-am spus că rușii sînt de vină? Vreau și eu un miliard de euro. Unul mai mic. Mă mulțumesc și cu o sută de milioane. Și cu zece milioane. Hai, că v-am făcut o economie la buget considerabilă. Ilie Bolojan o să fie foarte mulțumit. Nu le dați lor banii. Dați-mi-i mie. Știu să strig de o sută de ori mai ieftin. Rușii sînt de vină. Rușii sînt de vină. Rușii sînt de vină!!", scrie Palada pe Facebook.
Ce spune sondajul INSCOP
Aproape două treimi dintre cei chestionaţi spun că Nicolae Ceauşescu a fost un lider bun pentru România, conform datelor unei cercetări sociologice dedicate nostalgiei după comunism, realizată de INSCOP Research în parteneriat cu Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului si Memoria Exilului Comunist (IICCMER). ”Rezultatele cercetării indică o prăpastie imensă între realitate şi percepţia populaţiei României cu privire la regimul comunist, creionând astfel tabloul unei societăţi aproape complet fragilizată în faţa războiului informaţional / hibrid / cognitiv care face deja ravagii”, afirmă directorul general INSCOP Research, Remus Ştefureac.
La întrebarea ”Din câte cunoaşteţi sau aţi auzit, Nicolae Ceauşescu a fost un lider bun sau un lider rău pentru România”, 66,2% dintre cei chestionaţi au declarat că a fost un lider bun.
24,1& afirmă că a fost un lider rău, 7,8% nu ştiu şi 2% nu răspund.
Datele cercetării-eveniment intitulate ”Percepţia populaţiei cu privire la COMUNISM. Reperele nostalgiei” au fost culese în luna iulie 2025, pe un eşantion de 1500 de respondenţi, cu o eroare de +/-2.5%.
”Rezultatele cercetării indică o prăpastie imensă între realitate şi percepţia populaţiei României cu privire la regimul comunist, creionând tabloul unei societăţi aproape complet fragilizată în faţa războiului informaţional / hibrid / cognitiv care face deja ravagii în casa noastră. Datele pe care le vom prezenta mâine sunt, pe alocuri, halucinante. Ele dezvăluie fundamentele unei nostalgii colective care poate afecta serios stabilitatea regimului democratic (dacă nu a afectat-o deja) prin alimentarea unor repere valorice denaturate cu mituri construite prin informaţii trunchiate sau minciuni grosolane. Minciuni exacerbate de peste un deceniu prin intermendiul unui complex de agresiuni hibride propagate de factori interni sau de entitaţi ostile externe cu scopul de a provoca fracturi sociale majore, polarizare totală, neîncredere endemică şi nesiguranţă cronică în societatea românească”, afirmă directorul general al INSCOP Research Remus Ştefureac.
El admite că nostalgia după comunism este şi un fenomen natural firesc, fie că e determinată de regretul după tinereţea pierdută, fie de starea de incertitudine dură resimţită de grupuri sociale vulnerabile a căror viaţă a fost dată peste cap de distrugerea bruscă a unui regim care controla totul.
”De neimaginat este însă intensitatea acestui sentiment de nostalegie astăzi, la 35 de ani după căderea comunismului! Cu toate eşecurile prezentului, cu toate nemulţumirile sociale, economice ale unei părţi a populaţiei care amplifică regretul după comunism, procentele CATASTROFICE ale populaţiei care mitologizează viaţa în comunism nu sunt doar rezultatul unui fenomen natural! Ele sunt o consecinţă directă a războiului informaţional în care ne aflăm, a cel puţin 10 ani de măsuri active serioase coordonate în mod direct de de o putere ostilă, valuri de dezinformări, minciuni şi manipulări groteşti propagate pe toate canalele de multiplicare a informaţiei, dar cu precădere pe reţelele sociale. O campanie de destabilizare şi vulnerabilizare socială care nu a fost combătută nici de stat şi nici de societate, nici dinspre sfera publică şi nici dinspre cea non-publică”, remarcă Ştefureac.
El subliniază că cercetarea sociologică indică o nevoie acută de politici publice care să abordeze nemulţumirile structurale actuale (sărăcie, inegalităţi, corupţie) şi carenţele informaţionale şi educaţionale tot actuale (cunoaşterea istoriei reale, fundamente minimale de cultură generală etc.).
Comentează