Premium
Aderarea României la euro trebuie privită dintr-o perspectivă mai largă, dincolo de comparația cu ritmul de aderare al țărilor din regiune, a susținut Mugur Isărescu, Guvernatorul Băncii Naționale al României (BNR), scrie Mediafax.
„Acest lucru nu înseamnă în niciun caz că România este sceptică în ceea ce privește adoptarea monedei euro, ci doar că are nevoie de o viziune cuprinzătoare, menită să asigure calendarul adecvat al acestui moment și intrarea cu succes în zona euro”, a afirmat Mugur Isărescu, în cadrul conferinței „The Danube Triangle”.
Oficialul BNR a făcut această afirmație, în contextul în care România nu a anunțat încă o dată când va adera la euro, iar Bulgaria este deja într-o fază avansată de aderare la euro și alte țări mai mici din regiune folosesc deja euro.
„Bulgaria se află sub supravegherea unui Consiliu monetar și este firesc să se gândească la adoptarea euro drept o cale de ieșire sănătoasă din acest mecanism de politică monetară. Adoptarea acestui mecanism, cu mai mult de două decenii în urmă, înseamnă că peste jumătate din paşii spre accederea la zona euro au fost făcuţi”, a subliniat Isărescu.
Un Consiliu monetar înseamnă un curs de schimb fix, pentru Bulgaria, spre deosebire de România, care are un curs de schimb flexibil și un regim de țintire a inflației, precum Ungaria, Polonia și Cehia. „Din acest motiv, abordarea este diferită, adoptarea euro este un proces mai complex, fiind un proces diferit”, a adăugat Isărescu.
În plus, Letonia, Lituania, Estonia, Slovacia, Slovenia au adoptat euro înaintea României, deoarece „sunt țări relativ mici, cu un nivel diferit de convergență reală”, a subliniat oficialul Băncii Centrale.
„România a parcurs cu siguranță un drum lung în ceea ce privește convergența economică, un proces al cărui început este legat de perspectivele de aderare la UE, înregistrând o creștere semnificativă a PIB pe cap de locuitor ca pondere a mediei față de zona euro, de la 31,7% în 2005, la 58,6% în anul 2017”, a detaliat Isărescu.
Țările din regiune au înregistrat o tendință similară: Bulgaria a urcat de la 33% la 47%, în timp ce Republica Cehă, Ungaria și Polonia, care au început de la un nivel mai avansat, au adăugat 9-20 puncte procentuale aceluiași indicator, în perioada 2005-2017. „Cu toate acestea, acest proces este încă departe de a fi finalizat în toate aceste state care nu sunt membre a zonei euro”, a mai spus Isărescu.
„Adoptarea monedei euro de către noile state membre UE este o chestiune de când, nu dacă, pentru că nu au o clauză de exceptare. Angajamentul de aderare la zona euro este incontestabil, dar modul în care se desfășoară procesul complex de asigurare a convergenței economice preconizate rămâne în mare măsură la discreția autorităților din țările candidate”, a precizat Isărescu.
În acest context, abordarea a variat, atât în timp, cât și între state. Oficialul BNR a reamintit că, la scurt timp după aderarea noilor state membre la Uniunea Europeană (UE), termenele-țintă asumate pentru adoptarea monedei euro erau foarte ambițioase, deși acestea erau încă departe de îndeplinirea anumitor criterii de la Maastricht.
„Poziția mai prudentă manifestată ulterior nu indică neapărat incapacitatea sau dificultatea de a respecta criteriile de convergență nominală. Mai degrabă, a avut loc după începutul crizei globale, când unele beneficii ale adoptării euro au dispărut, în timp ce costurile aferente au devenit tot mai vizibile. Prin urmare, suntem martorii unei abordări substanțial revizuite și mai cuprinzătoare a procesului de aderare la euro în ansamblu”, a punctat Isărescu.
Oficialul Băncii Centrale s-a declarat un susținător al faptului ca țările în curs de adoptare a monedei euro să ajungă la o convergență durabile cu această zonă.
„Pentru a profita de avantajele aderării la zona euro, trebuie îndeplinite cumulativ mai multe premise esențiale. Faptul că criteriile de convergență nominală trebuie îndeplinite în mod durabil - nu accidental, forțat sau temporar - este doar un aspect. De fapt, durabilitatea convergenței a fost stabilită chiar în Tratatul de la Maastricht - «gradul înalt de convergență durabilă» este formularea exactă, nu gradul de convergență nominală, dar acest «detaliu» a fost luat prea ușor de la o vreme. Mai mult, acum este evident pentru toată lumea că nu doar convergența nominală, dar convergența reală este, de asemenea, esențială pentru sustenabilitatea întregului proces de adoptare a monedei euro”, a mai spus Isărescu.
Oficialul Băncii Centrale a menționat că opiniile privind nivelul optim și chiar relevanța gradului înalt de convergență durabilă pentru aderarea cu succes la o uniune monetară sunt destul de diverse.
„Cu toate acestea, atingerea unui anumit grad de convergență a venitului pe cap de locuitor înainte de trecerea la euro este esențială, deoarece o mare discrepanță de convergență poate complica gestionarea ciclului de afaceri în absența unei politici monetare independente. Chiar și țările care sunt membre ale zonei euro ar trebui să continue să-și crească nivelul de convergență reală”, a precizat Isărescu.
Comisia Naţionale de fundamentare a Planului naţional de adoptare a monedei euro funcționează din martie 2018, însă aceasta nu a anunțat o dată când România ar putea adera la zona euro. Anterior acesteia, BNR coordona Comitetul de pregătire a trecerii la euro, înființat începând cu anul 2010, dar funcțional din 2011.
Citește și: Schimbare BOMBĂ în noua Lege a Pensiilor - Mii de pensionari, OBLIGAȚI să acționeze .
Conferința „The Danube Triangle” este organizată de European League for Economic Cooperation (ELEC).
