Premium
Cu ocazia Sărbătorii Sfântului Dimitrie cel Nou 2021, pelerinii vor avea posibilitatea să aducă cinstire Sfântului Cuvios Ioan Iacob de la Neamț, unul dintre cei trei sfinți ocrotitori ai românilor de pretutindeni, informează Basilica.ro.
Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a pus anul 2021 sub ocrotirea Sfinților Ioan Casian, Ioan Iacob Hozevitul și Dionisie Exiguul, pentru că au purtat aceeași cruce a trăirii printre străini, iar mormintele lor se află în afara României.
Sfântul Ioan Iacob este considerat ocrotitorul românilor de pretutindeni şi este reprezentat în centrul icoanei Anului omagial 2021, dedicat pastorației românilor din afara României.
Potrivit tradiției stabilite de Preafericitul Părinte Patriarh Daniel, de sărbătoarea Sfântului Dimitrie cel Nou sunt aduse la București moaștele unor sfinți cu semnificație aparte. Anul acesta, având în vedere tema omagială a pastorației românilor din afara României, va fi pus spre închinare un fragment din moaștele Sfântului Ioan Iacob, dăruit Patriarhului României de către Preafericitul Părinte Teofil, Patriarhul Ierusalimului, în timpul vizitei sale în București în urmă cu trei ani.
Pe lângă moaștele Sfinților Dimitrie și Ioan Iacob, în baldachinul de lângă Catedrala Patriarhală vor fi aşezate moaştele Sfinților Împărați Constantin și Elena, ocrotitorii Catedralei, şi ale Sfântului Nectarie de la Eghina, vindecătorul de boli.
Potrivit programului sărbătorii, sfintele moaşte vor fi așezate mai întâi în pridvorul Catedralei Patriarhale în dimineața zilei de joi, 21 octombrie 2021, urmând să fie așezate în Baldachinul de pe Colina Patriarhiei în dimineața zilei de sâmbătă, 23 octombrie 2021.
Sfântul Ioan Iacob s-a născut în data de 23 iulie 1913, în satul Crăiniceni, județul Botoșani, primind la botez numele de Ilie. Rămas orfan de mic, a fost crescut de bunica sa Maria, iar mai apoi de unchiul său Alecu Iacob, care l-a ajutat să continue gimnaziul şi liceul.
În anul 1933, a intrat în obştea Mănăstirii Neamț, condusă atunci de viitorul Patriarh al României, Nicodim Munteanu, unde peste trei ani este călugărit cu numele de Ioan.
Pleacă în Ţara Sfântă unde trăieşte mai întâi ca pustnic, iar după doi ani intră în Mănăstirea Sfântul Sava.
În anul 1947 a fost hirotonit preot şi instalat ca egumen al Schitului Românesc „Sfântul Ioan Botezătorul” de pe Valea Iordanului, unde a rămas până în anul 1952.
Ultimii opt ani din viață i-a petrecut într-o peșteră greu accesibilă, numită Peștera Sfânta Ana, aflată în apropierea Mănăstirii Sfântul Gheorghe Hozevitul.
A murit la data de 5 august 1960, având vârsta de 47 de ani. Douăzeci de ani mai târziu, i-a fost deschis mormântul și i s-a găsit trupul nestricăcios și plin de mireasmă. Moaștele sale au fost așezate spre cinstire în biserica Mănăstirii Sfântul Gheorghe Hozevitul.
Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române l-a canonizat în data de 20 iunie 1992, iar Patriarhia Ierusalimului a proclamat sfințenia lui în 31 ianuarie 2016.
În prima zi a anului 2021, Patriarhul Daniel a amintit de îndemnul Sfântului Ioan Iacob scris pe un papirus care apare în icoana Anului omagial 2021: „Fii pribegi ai ţării mele / Necăjiţi între străini / Nu uitaţi menirea voastră / De Români şi de Creştini”.
Prin acest îndemn, sfântul îi cheamă pe toţi românii care se află printre străini „să-şi păstreze identitatea de neam şi de credinţă”, a explicat Părintele Patriarh Daniel.
Sf. Ioan Iacob și Catedrala Naţională
Unul dintre paraclisele aflate la subsolul Catedralei Naționale îl va avea ocrotitor pe Sfântul Cuvios Ioan Iacob, pe care Patriarhul Daniel l-a numit „românul sfânt din Țara Sfântă”.
În piciorul Sfintei Mese a altarului Catedralei Naţionale, împreună cu numele tuturor eroilor cunoscuți ai neamului românesc, a fost așezat și numele tatălui Sfântului Ioan Iacob, Maxim Iacob, care a murit ca erou în Primul Război Mondial.
