Premium
Comisia parlamentară pentru legile Justiţiei a finalizat, joi, dezbaterile la proiectul statutului procurorilor şi judecătorilor, adoptând o serie de amendamente și respingând alte amendamente, într-o manieră care stârnește controverse în sistem.
Membrii comisiei au eliminat din lista de abateri disciplinare „manifestările care aduc atingere în mod grav şi vădit onoarei sau probităţii profesionale ori prestigiului Justiţiei săvârşite în exercitarea sau în afara exercitării atribuţiilor de serviciu”, dar și nerespectarea deciziilor Curții Constituționale.
În schimb, comisia a respins un amendament referitor la activitatea magistraților în afara atribuțiunilor de serviciu și a păstrat astfel o precedere cel puțin ciudată în statutul judecătorilor și procurorilor. Astfel, potrivti art. 206 al proiectului, magistrații nu doar că pot să facă parte din orice asociație/ONG fără scop patrimonial, dar pot să fie membri în organele de conducere ale acestora.
„Judecătorii, procurorii, magistrații-asistenți și personalul de specialitate juridică asimilat judecătorilor și procurorilor sunt liberi să organizeze sau să adere la organizații profesionale locale, naționale sau internaționale, în scopul apărării drepturilor și intereselor lor profesionale și pot fi membri ai societăților științifice sau academice, precum și ai oricăror persoane juridice de drept privat fără scop patrimonial, putând face parte din organele de conducere ale acestora”, se arată în noul text din proiect.
Un amendament formulat în comisie propunerea eliminarea formulei „oricăror persoane juridice de drept privat fără scop patrimonial”, astfel încât magistrații să poată conduce doar organizații profesionale sau științifice. Amendamentul a fost respins, astfel că proiectul merge la votul final în această formă.
În legea în vigoare în momentul de față nu se menționează nimic despre participarea în conducerea unor asemenea organizații: „Judecătorii și procurorii pot fi membri ai societăților științifice sau academice, precum și ai oricăror persoane juridice de drept privat fără scop patrimonial.” (art. 11 alin. 3 din Legea 303/2004)
Așadar, modificarea propusă în proiect este cu atât mai curioasă cu cât în prezent există magistrați în funcție care sunt în organele de conducere ale unor ONG-uri. Un caz de notorietate este cel al judecătorului Cristi Danileț, care este membru în Colegiul Director al Asociației Inițiativa pentru Cultură Democratică Europeană. Un al caz este cel al judecătoarei Mădălina Afrăsinie, de la Tribunalul București, membru în Consiliul Director al Transparency International România. Fie legislația nu e clară, fie în prezent legea nu permite o asemenea situație, motiv pentru care inițiatorii noilor proiecte au dorit să ofere această posibilitate legală.
