Premium
Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) va da joi un punct de vedere în cazul proiectului de lege privind modificarea Codurilor penale înaintat de Ministerul Justiţiei.
* Proiectul de lege pentru modificarea şi completarea Codului penal şi Codului de procedură penală, pus în dezbatere publică de Ministerul Justiţiei (MJ), nu prevede o limită minimă a prejudiciului pentru infracţiunea de abuz în serviciu.
Potrivit proiectului publicat pe site-ul MJ, alineatul (1) al articolului 297 din Codul penal prevede că "fapta funcţionarului public care, în exercitarea atribuţiilor de serviciu, nu îndeplineşte un act sau îl îndeplineşte prin încălcarea unei legi, a unei ordonanţe a Guvernului sau a unei ordonanţe de urgenţă a Guvernului şi prin aceasta cauzează o pagubă ori o vătămare a drepturilor sau intereselor legitime ale unei persoane fizice sau ale unei persoane juridice se pedepseşte cu închisoarea de la 2 la 7 ani şi interzicerea exercitării dreptului de a ocupa o funcţie publică", anunță Agerpres.
Citește și: Şefa UNJR, dezvăluiri uluitoare: 'Macovei a spus că Ponta este şantajabil cu ajutorul SIPA'
Textul este pus astfel în acord cu o decizie a Curţii Constituţionale, sintagma actuală "îndeplineşte în mod defectuos" fiind înlocuită cu "îndeplineşte prin încălcarea unei legi, a unei ordonanţe a Guvernului sau a unei ordonanţe de urgenţă a Guvernului", restul prevederilor rămânând nemodificate.
"La elaborarea propunerii de modificare a art. 297 alin.(1) a fost avută în vedere detalierea sintagmei 'îndeplineşte prin încălcarea legii', utilizate în dispozitivul deciziei instanţei de contencios constituţional, prin paragraful 60 din Decizia nr. 405/2016: 'Curtea statuează că neîndeplinirea ori îndeplinirea defectuoasă a unui act trebuie analizată numai prin raportare la atribuţii de serviciu reglementate expres prin legislaţia primară - legi şi ordonanţe ale Guvernului. Aceasta deoarece adoptarea unor acte de reglementare secundară care vin să detalieze legislaţia primară se realizează doar în limitele şi potrivit normelor care le ordonă'", se arată în expunerea de motive.
Proiectul modifică şi primul alineat al articolului 301 din Codul penal referitor la conflictul de interese, înlocuind sintagma "raporturi comerciale", declarată neconstituţională, cu sintagma "raporturi specifice celor dintre profesionişti".
Citește și: Traian Băsescu spune ce i-ar fi făcut Monicăi Macovei dacă îi aducea dosare de la SIPA
"Raţiunea acestei înlocuiri constă în faptul că, după intrarea în vigoare a Codului civil, noţiunea de comerciant a fost înlocuită de cea de profesionist, definiţia legală a acesteia din urmă regăsindu-se în legislaţia civilă, asigurându-se în acest fel previzibilitatea normei de incriminare. Propunerea de modificare a textului a avut în vedere similitudinea cu sintagma 'raporturi de muncă', de asemenea nedefinită de Codul penal, însă având un înţeles detaliat prin legislaţia specifică, ce interesează Dreptul muncii", se precizează în expunerea de motive.
Proiectul mai prevede că la articolul 5 din Codul penal se introduce un nou alineat, alineatul (1'), care prevede că "pentru stabilirea şi aplicarea legii penale mai favorabile nu este permisă combinarea prevederilor din legi succesive", care pune textul în acord cu o decizie a Curţii Constituţionale din anul 2014.
Sunt aduse modificări şi articolului din Codul penal referitor la confiscarea extinsă, în sensul transpunerii în legislaţie a unei directive europene privind îngheţarea şi confiscarea instrumentelor şi produselor infracţiunilor săvârşite în Uniunea Europeană.
Proiectul mai pune în concordanţă cu decizii ale Curţii Constituţionale unele articole din Codul penal referitoare la infracţiuni de corupţie şi de serviciu comise de alte persoane decât funcţionarii publici, precum şi la infracţiuni rutiere. Sunt modificate totodată, din aceleaşi raţiuni, prevederi ale Codului de procedură penală, Legea 304/2004 privind organizarea judiciară şi Legea 253/2013 privind executarea pedepselor, a măsurilor educative şi a altor măsuri neprivative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal.
