Statele Unite şi Ucraina au elaborat un nou acord de pace în 19 puncte, dar au lăsat elementele cele mai sensibile din punct de vedere politic să fie decise de preşedinţii celor două ţări, potrivit prim-viceministrului ucrainean Serhii Kîslîţia. Oficialul ucrainean, care a participat la negocierile de la Geneva ca membru al delegaţiei Kievului, a declarat pentru Financial Times că întâlnirea a fost un efort „intens”, dar „productiv”, ce a dus la elaborarea unui proiect de document revizuit în detaliu şi care a lăsat ambele părţi cu o impresie „pozitivă”.
Washingtonul a exercitat anterior presiuni asupra Kievului pentru a accepta o propunere în 28 de puncte elaborată de oficiali americani şi ruşi, care depăşea mai multe limite roşii pe care Ucraina şi le-a stabilit de mult timp, scrie news.ro.
După ore de discuţii laborioase, care aproape că au eşuat înainte de a începe, echipele americană şi ucraineană au ajuns la un acord cu privire la mai multe aspecte, dar au „pus între paranteze” cele mai controversate puncte – inclusiv problemele teritoriale şi relaţiile dintre NATO, Rusia şi SUA – pentru a fi decise de Donald Trump şi Volodimir Zelenski.
Ucrainenii au declarat că „nu au fost mandataţi” să ia decizii cu privire la teritorii – în special cedarea de teritorii, aşa cum sugera proiectul iniţial – ceea ce, conform Constituţiei ţării lor, ar necesita un referendum naţional.
Noul proiect, a spus prim-viceministrul de externe Kîslîţia, nu seamănă deloc cu versiunea anterioară a propunerii de pace care a fost divulgată şi care a provocat agitaţie la Kiev. „Au rămas foarte puţine lucruri din versiunea iniţială”, susţine el. „Am dezvoltat un corp solid de convergenţă şi câteva aspecte asupra cărora putem ajunge la un compromis”, a adăugat el. „Restul va necesita decizii la nivel de conducere”, a precizat oficialul ucrainean
Fiecare parte va duce acum ultimele proiecte de lucru la Washington şi Kiev pentru a informa preşedinţii.
Administraţia Trump urmează să se adreseze Moscovei pentru a încerca să avanseze negocierile, a declarat Kîslîţia.
Copii ale proiectului de plan date şefilor delegaţiilor americană şi ucraineană au fost singurele texte care au părăsit sala. Kîslîţia a spus că toate celelalte copii au fost luate înapoi la încheierea reuniunii.
Discuții începute într-o atmosferă tensionată
Discuţiile de la Geneva au fost conduse, din partea ucraineană, de puternicul şef de cabinet al lui Zelenski, Andrii Iermak, şi de secretarul Consiliului Naţional de Securitate şi Apărare, Rustem Umerov, Kîslîţia şi un grup de ofiţeri militari şi oficiali din serviciile de informaţii jucând un rol secundar din partea Kievului.
Delegaţia americană l-a inclus pe secretarul de stat Marco Rubio, secretarul armatei Dan Driscoll, trimisul special al lui Trump pentru Rusia, Steve Witkoff, şi ginerele preşedintelui, Jared Kushner, a cărui prezenţă a surprins iniţial oficialii ucraineni.
Kîslîţia a spus că americanii au fost atenţi, dornici să asculte punctul de vedere al ucrainenilor şi deschişi la sugestii. „Aproape tot ce am sugerat a fost luat în considerare”, a spus el.
Deşi discuţiile s-au încheiat într-o notă pozitivă, ele aproape că nu au început, potrivit lui Kîslîţia, care a descris atmosfera de duminică dimineaţă de la Geneva ca fiind „foarte tensionată”.
Americanii au sosit frustraţi de scurgerile de informaţii către mass-media din zilele premergătoare întâlnirii şi de dezbaterea publică privind originea primului proiect de propunere. „Primele ore au fost complet...”, a spus el, făcând o pauză de câteva secunde, „atârnând de un fir de păr”, a continuat el.
A fost nevoie de aproape două ore de discuţii între Iermak şi Rubio pentru a calma spiritele şi a reveni la normal. „În cele din urmă, am putut merge la misiunea SUA şi am început discuţii reale”, a povestit Kîslîţia.
O lungă sesiune de dimineaţă cu americanii le-a permis ucrainienilor să-şi exprime îngrijorările şi solicitările. Aceasta a fost urmată de o scurtă pauză şi de o revizuire detaliată, punct cu punct, a planului de pace propus, a detaliat el.
Kîslîţia a spus că partea americană părea dispusă să elimine propunerea de a introduce un plafon de 600.000 de soldaţi pentru armata ucraineană. El a spus că negociatorii americani au ascultat cu atenţie argumentele ucrainene şi au fost de acord să ia în considerare aceste puncte.
O propunere de amnistie generală pentru potenţiale crime de război din proiectul iniţial a fost reformulată într-un mod care să răspundă „nemulţumirilor celor care au suferit în război”, a detaliat el.
Americanii, receptivi
O sesiune separată, care a avut loc mai târziu în aceeaşi zi, a reunit aliaţii europeni, inclusiv reprezentanţi din Marea Britanie, Franţa, Germania, Italia şi instituţiile UE. Înainte de discuţiile cu SUA, Ucraina a purtat discuţii private cu consilierii europeni pentru securitate naţională pentru a coordona poziţiile şi a identifica priorităţile comune, a spus Kîslîţia.
El a lăudat în repetate rânduri „implicarea constructivă” a echipei americane, menţionându-i în mod special pe Rubio, Driscoll şi Kushner. „Nu a existat niciun moment în care să fi spus: «Nu vom discuta acest lucru». Am analizat cu atenţie toate punctele”, a precizat oficialul ucrainean.
Au existat discuţii şi despre primirea lui Zelenski de către Trump la Washington în această săptămână pentru a consolida acordul. Dar unii din cercul preşedintelui ucrainean i-au sfătuit să rămână la Kiev pentru a nu risca o altă izbucnire din partea Trump care ar putea compromite progresele realizate în weekend.
Rămâne neclar dacă Trump va dori ca Zelenski să aprobe documentul cu o semnătură. Preşedintele SUA a declarat că omologul său ucrainean ar trebui să susţină un proiect de acord până joi, de Ziua Recunoştinţei.
Ucrainenii rămân prudenți
Washingtonul trebuie să decidă acum cum şi când să prezinte proiectul de acord de pace Rusiei. Kremlinul a declarat luni că nu a văzut încă şi nu a fost informat cu privire la proiectul SUA-Ucraina.
„Depinde de ruşi să arate dacă sunt cu adevărat interesaţi de pace sau vor găsi o mie de motive pentru a nu se angaja”, a spus Kîslîţia. Ucraina, la rândul său, şi-a exprimat disponibilitatea de a continua să lucreze pentru un sfârşit echitabil al războiului şi de a veni „oriunde” pentru a continua procesul.
El a subliniat, de asemenea, semnificaţia mai largă a reuniunii de la Geneva. „Realizarea fundamentală de la Geneva este că am reuşit să păstrăm un parteneriat şi un dialog viabil cu americanii”, a spus el.
„În ciuda agitaţiei din mass-media şi a freneziei de pe reţelele sociale, ambele părţi au demonstrat că parteneriatul este puternic şi capabil să producă un document viabil pentru lideri”, a comentat prim-vicepremierul ucrainean de externe.
Cu toate acestea, Kîslîţia a rămas prudent. „Nu stăteam în sediul Netflix scriind scenarii care vor fi nominalizate la Oscar”, a spus el. „Nu ar trebui să ne lăsăm conduşi de entuziasm sau de agitaţie, ci de responsabilitate şi de complexitatea problemelor”, a punctat el.
Comentează