Moldova instituie un nou filtru pentru corupția politică

Membrii partidelor declarate neconstituționale nu vor putea candida la alegeri timp de cinci ani de la pronunțarea hotărârii Curții Constituționale.

Așa a decis luni, 31 iulie, Parlamentul de la Chișinău, după ce anterior Curtea Constituțională a declarat neconstituțional partidul „Șor”, care era condus de oligarhul fugar Ilan Șor. Formațiunea era acuzată de Ministerul Justiției de finanțare ilegală și de faptul că punea în pericol securitatea țării și ordinea constituțională.

O nouă piedică pentru corupții propulsați de Șor în politică

Decizia Curții a venit pe fondul mai multor tentative ale partidului „Șor” de a destabiliza Moldova prin proteste false (cu protestatari plătiți), în consens cu interesele regimului de la Kremlin de a bloca parcursul european al Chișinăului. În paralel, gruparea Șor s-a concentrat asupra unor regiuni populate preponderent de vorbitori de limbă rusă, generând astfel noi zone interne de instabilitate.

În pofida suspiciunilor de fraudare a alegerilor investigate de procurori, candidatul partidului „Șor”, Evghenia Guțul, a câștigat recent alegerile pentru funcția de bașcan al Autonomiei Găgăuze. Evghenia Guțul a fost învestită fără ca șefa statului, Maia Sandu, să-i confirme, prin decret, și calitatea de membru al Guvernului. Guțul a putut candida la alegerile din Găgăuzia deoarece în ziua scrutinului nu exista încă o decizie a Curții Constituționale de scoatere a partidului „Șor” în afara legii. Acum, mandatul Evgheniei Guțul de guvernator al Găgăuziei depinde de dosarul penal vizând fraudarea alegerilor în autonomie. Procuratura Anticorupție a anunțat că 11 persoane au statut de bănuit în acest dosar, dar mai multe detalii nu a oferit deocamdată.

Găselnița lui Șor, anihilată

Următoarea țintă electorală a grupării Șor era municipiul Bălți – al doilea oraș ca mărime din Moldova, care în ultimii 30 de ani a avut doar primari pro-ruși. Alegerile locale generale în Republica Moldova vor avea loc în noiembrie 2023.

După declararea neconstituționalității partidului „Șor”, liderii grupării au anunțat că își „vor continua lupta prin alte formule”. Astfel, recent, într-un interviu pentru un post de televiziune pro-Kremlin din Rusia, fugarul Ilan Șor a anunțat crearea unui bloc politic pe care l-a numit „Șansă. Obligații. Realizări” – abrevierea fiind tot „Ș.O.R”. Blocul, la care au aderat deja câteva partide minuscule, aflate sub umbrela oligarhului fugar, este o entitate politică, nu juridică. Ministra Justiției, Veronica Mihailov-Moraru, susține însă că nici un bloc politic sau partid nu poate utiliza denumiri identice cu cele care au fost declarate neconstituționale.

Totuși, pentru a nu permite corupției să mai mutileze alegerile din Moldova, Parlamentul a stabilit luni că membrii partidelor interzise (declarate neconstituționale) nu pot candida la nici un tip de alegeri timp de 5 ani de la decizia Curții Constituționale. De asemenea, Legislativul a abilitat autoritatea electorală cu dreptul de a constata faptele de corupere a alegătorilor (cu anularea înregistrării candidatului) și a stabilit pedepse drastice, inclusiv ani de pușcărie, pentru corupție politică. Este vorba de pedepse cu închisoarea de până la șapte ani, cu achitarea unor amenzi de până la 15.000 de euro.

„Este un proiect important în efortul nostru de extirpare a acestei tumori de corupție și crimă din politicul moldovenesc”, a comentat președintele Parlamentului, Igor Grosu. Documentul votat prevede de asemenea că atributele partidului declarat ilegal nu pot fi utilizate de către alte partide, blocuri electorale și alți concurenți electorali.

Tot luni, Parlamentul de la Chișinău a extins lista pericolelor la adresa securității Republicii Moldova. Astfel, uzurparea puterii de stat, trădarea de patrie, amenințările cibernetice și influențarea proceselor electorale în interesul altor state sau a grupărilor de crimă organizată vor fi considerate „acțiuni care reprezintă un pericol deosebit pentru securitatea țării”.