Prim-ministrul armean Nikol Paşinian a sosit vineri la Istanbul, într-o vizită foarte rară în Turcia, în cadrul căreia are programate discuţii cu preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan, informează AFP, potrivit Agerpres.
Această vizită în Turcia a lui Nikol Paşinian, a doua doar de la numirea sa ca premier, în 2018, este considerată de Erevan drept o etapă "istorică" către pace în regiune, având în vedere că Armenia şi Turcia nu au stabilit niciodată relaţii diplomatice şi că graniţa lor comună este închisă din anii 1990.
Discuţia dintre premierul armean şi preşedintele turc era prevăzută să înceapă la ora locală 18:00 (15:00 GMT), conform Ankarei.
Biroul premierului Nikol Paşinian a publicat o înregistrarea video a sosirii sale la aeroportul din Istanbul.
Preşedintele Parlamentului armean, Alen Simonian, a descris mai devreme în cursul acestei săptămâni această vizită ca fiind una "istorică".
Relaţiile dintre Ankara şi Erevan sunt tensionate din punct de vedere istoric din cauza masacrelor în masă suferite de populaţia armeană din Imperiul Otoman în timpul Primului Război Mondial.
Armenia, care a declarat că până la 1,5 milioane de armeni au murit între 1915 şi 1916, numeşte aceste atrocităţi genocid, un termen recunoscut până în prezent de 34 de ţări, inclusiv Statele Unite, Franţa, Germania, Brazilia şi Rusia. Turcia respinge însă oficial acest termen şi estimează numărul morţilor armeni ca fiind între 300.000 şi 500.000.
Mai recent, Ankara a sprijinit Azerbaidjanul, aliatul său apropiat, în conflictul său de lungă durată cu Armenia pentru controlul asupra regiunii Karabah. Baku a recucerit parţial această enclavă în războiul din toamna anului 2020 şi apoi în întregime în timpul unei ofensive fulger în septembrie 2023, determinând peste 100.000 de armeni să fugă din Karabah.
Joi, preşedintele azer Ilham Aliev s-a aflat de asemenea în Turcia pentru a se întâlni cu preşedintele Recep Tayyip Erdogan. El a calificat parteneriatul dintre cele două ţări drept un "factor important nu doar la nivel regional, ci şi global".
În discuţia cu omologul azer, preşedintele turc i-a reiterat acestuia dorinţa de a vedea "instaurarea păcii între Azerbaidjan şi Armenia".
Un oficial al diplomaţiei armene a declarat pentru AFP că pe agenda discuţiilor dintre Paşinian şi Erdogan se află subiecte precum eforturile de semnare a unui tratat de pace global între Erevan şi Baku şi războiul dintre Iran şi Israel.
În opinia lui Alen Simonian, "riscurile de război (cu Azerbaidjanul) sunt în prezent minime şi trebuie să lucrăm pentru a le neutraliza", a estimat el, asigurând că vizita premierului Nikol Paşinian în Turcia reprezintă "un pas în această direcţie".
În luna martie, Baku şi Erevan au anunţat că au ajuns la un "acord de pace", dar documentul nu a fost încă semnat, Azerbaidjanul întocmind o listă de cerinţe pe care Armenia ar trebui să le îndeplinească mai întâi.
În acest context diplomatic favorabil, premierul armean urmăreşte în mod activ să normalizeze relaţiile cu Baku şi Ankara.
"Paşinian este foarte dornic să scoată Armenia din izolare şi cea mai bună modalitate de a realiza acest lucru este un acord de pace cu Azerbaidjanul şi un acord de normalizare cu Turcia", a explicat pentru AFP Thomas de Waal de la Centrul Carnegie Europe.
În plus, anul acesta premierul Paşinian a anunţat că Armenia va pune capăt campaniei de recunoaştere internaţională ca genocid a masacrelor armenilor, o concesie majoră faţă de Turcia care a stârnit numeroase critici în ţara sa.
Referitor la graniţa comună, "Turcia se confruntă cu un dilema strategică", estimează Thomas de Waal. "Pe de o parte, vrea să rămână loială Azerbaidjanului, însă pe de altă parte, deschiderea graniţei armene i-ar întări rolul în Caucazul de Sud", subliniază el.
În 2023, Nikol Paşinian a participat la învestirea ca preşedinte a lui Recep Tayyip Erdogan la Ankara, singura sa călătorie în Turcia până în prezent, la un an după reluarea zborurilor comerciale între cele două ţări, după o pauză de doi ani.
Această apropiere rămâne totuşi incertă. Un acord precedent, din 2009, destinat deschiderii frontierei nu a fost niciodată ratificat de Armenia, fiind abandonat în 2018.
Prinsă în războiul din Ucraina și dependentă de relațiile cu Turcia, Rusia a lăsat baltă Eravanul în timpul războilui cu Azerbaidjianul, Armenia fiind forțată să capituleze și să cedeze enclava Nagorno Karabagh
Comentează