Subscription modal logo Premium

Abonează-te pentru experiența stiripesurse.ro Premium!

  • cea mai rapidă sursă de informații și știri
  • experiența premium fără reclame sau întreruperi
  • în fiecare zi,cele mai noi știri, exclusivități și breaking news
DESCARCĂ APLICAȚIA: iTunes app Android app on Google Play
NOU! Citește stiripesurse.ro
 

Motivare CCR: De ce este neconstituțională legea lui Șerban Nicolae privind regimul fiscal derogatoriu pentru turism și agrement pe insule

Inquam Photos / Octav Ganea
ccr curtea constitutionala Inquam

Judecătorii CCR au publicat, miercuri, motivarea deciziei în care a declarat neconstituțională legea inițiată de fostul senator PSD Serban Nicolae privind unele măsuri de regim fiscal derogatoriu aplicabil anumitor terenuri, construcții edificate pe acestea și anumitor activități economice autorizate.

Citește și: SONDAJ - Surpriză la încrederea în politicieni: George Simion (AUR), peste premierul Cîţu. Topul încrederii în miniştri

Ce prevede legea:

  • Prezenta lege instituie un regim fiscal derogatoriu aplicabil unei anumite categorii de terenuri, construcţiilor edificate pe acestea şi anumitor activităţi economice autorizate, în scopul dezvoltării activităţilor economice, creării de locuri de muncă şi creşterii veniturilor bugetare
  • Terenurile care fac obiectul prezentei legi sunt insule, grinduri și alte suprafețe de uscat cu o suprafață mai mare de 35 de hectare cu potențial de exploatare economică rezultate prin acțiuni sau modificări naturale ale teritoriului ori prin lucrări de amenajare hidrotehnică. Regimul derogatoriu se aplică și unor părți din terenurile a căror suprafață nu este mai mică de 10 hectare.  Regimul fiscal derogatoriu prevăzut de prezenta lege se aplică, în mod corespunzător, şi construcţiilor civile edificate pe terenurile reglementate, dacă sunt utilizate exclusiv pentru activităţile economice prevăzute în lege
  • Dispoziţiile prezentei legi nu se aplică terenurilor prevăzute de Legea nr. 82/1993 privind constituirea Rezervaţiei Biosferei „Delta Dunării”, cu modificările şi completările ulterioare, şi nici terenurilor care au un regim de arie naturală protejată.
  • Prin derogare de la Codul fiscal terenurile prevăzute în lege sunt scutite de taxa pe teren. Activităţile economice ce se pot autoriza pe terenurile prevăzute de lege sunt cele de producţie de energie regenerabilă, turism, agrement, alimentaţie publică, comerţ cu amănuntul, precum şi cele de servicii conexe acestora.
  • Pentru activităţile economice autorizate în condiţiile prezentei legi, nu sunt aplicabile dispoziţiile art.18 din Codul fiscal. În privinţa taxei pe valoarea adăugată, activităţilor economice autorizate potrivit prezentei legi, le este aplicabil regimul prevăzut la art. 291 alin. (3) din Codul fiscal.  Pentru construcţiile şi activităţile economice prevăzute de prezenta lege, taxele şi impozitele locale calculate şi datorate potrivit dispoziţiilor Titlului IX - Impozite şi taxe locale din Codul fiscal, se reduc cu 50%

În data de 2 decembrie 2019 a fost adoptată de Senat Legea privind unele măsuri de regim fiscal derogatoriu aplicabil anumitor terenuri, construcții edificate pe acestea și anumitor activități economice autorizate, cu o serie de amendamente și cu o structură cuprinzând 12 articole, ca urmare și a preluării unora dintre observațiile Consiliului Legislativ. Forma legii adoptată de Senat a fost prezentată în Biroul permanent al Camerei Deputaților în data de 4 decembrie 2019, iar după parcurgerea procedurii de avizare și dezbatere, a fost adoptată în data de 3 noiembrie 2020, cu un număr de 16 amendamente admise, potrivit Raportului comun și, respectiv, Raportului suplimentar ale Comisiei pentru buget, finanțe și bănci, Comisiei pentru administrație publică și amenajarea teritoriului și Comisiei juridice, de disciplină și imunități.

Argumentele CCR:

  • În sesizarea Guvernului se invocă și încălcarea dispozițiilor art.111 alin.(1) coroborat cu art.147 alin.(4) din Constituția României, susținându-se, în esență, că legea criticată constituie o copie cvasifidelă a actului normativ adoptat de Parlamentul României la data de 16 aprilie 2019 și supus controlului anterior de constituționalitate la data de 24 iunie 2019. Curtea Constituțională, prin Decizia nr.393 din 5 iunie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.581 din 16 iulie 2019, a constatat neconstituționalitatea respectivei legi pentru mai multe motive 10 extrinseci, între care și încălcarea art.111 alin.(1) și a art.138 alin.(5) din Constituție, stabilind obligațiile Parlamentului sub acest aspect. 53. Examinând aceste critici, Curtea constată că, într-adevăr, o propunere legislativă cu obiect similar de reglementare și conținut asemănător, având același inițiator, a fost adoptată de Parlament, a fost supusă controlului a priori de constituționalitate, fiind constatată neconstituțională în ansamblul său, prin Decizia nr.393 din 5 iunie 2019, precitată. Curtea a reținut cu acel prilej că „efectul juridic al prezentei decizii este circumscris art.147 alin. (4) din Legea fundamentală și jurisprudenței Curții în materie, astfel că Parlamentului îi revine în continuare obligația de a constata încetarea de drept a procesului legislativ, ca urmare a constatării neconstituționalității legii, în integralitatea sa, iar, în ipoteza inițierii unui nou demers legislativ, de a se conforma celor statuate prin decizia de față” (par.89). Ca urmare a deciziei Curții Constituționale, a fost înregistrată la Senat o nouă propunere legislativă cu același obiect de reglementare, fiind adoptată legea ce formează obiectul prezentelor sesizări și al cărei parcurs legislativ a fost expus anterior.
  • Curtea mai observă că în cauza de față (ca și în precedenta, de altfel) inițiatorul susține în expunerea de motive că „chiar dacă aparent, facilitățile fiscale ar duce la diminuarea potențialelor venituri bugetare, în realitate, la data prezentei propuneri, e vorba de comparația cu inexistența oricăror venituri bugetare, adică zero venituri”. Această mențiune rămâne însă o simplă afirmație/opinie exprimată de inițiator, câtă vreme nu se reflectă/ nu rezultă din documentul impus de lege pentru situațiile în care propunerile legislative au implicaţii bugetare. Acest aspect rezultă și din avizul Consiliul Legislativ, în care se arată că „luând în considerare că adoptarea legii, în forma propusă, poate conduce la diminuarea unor venituri bugetare, precizăm că devin incidente prevederile art.15 din Legea nr.500/2002 privind finanțele publice, cu modificările și completările ulterioare, precum și cele ale art.21 din Legea responsabilității fiscalbugetare nr.69/2010, republicată, cu modificările și completările ulterioare, fiind necesară întocmirea unei fișe financiare, prin care trebuie să fie identificate sursele de finanțare, de acoperire a diminuării veniturilor bugetare.” 58. Astfel fiind, întrucât nu s-a făcut dovada solicitării fișei financiare în temeiul art.138 alin.(5) din Constituție, considerentele care au fundamentat admiterea obiecțiilor de neconstituționalitate soluționate prin Decizia Curții Constituționale nr.393 din 5 iunie 2019 sunt aplicabile, mutatis mutandis, și în prezenta 11 cauză, cu consecința neconstituționalității legii în ansamblul său, în raport cu prevederile art.147 alin.(4) și art.138 alin.(5) din Constituție
  • Astfel fiind, întrucât textul și soluția derogatorie de la Legea nr.107/1996 adoptate de Camera Deputaților nu au fost dezbătute în prima Cameră sesizată, aceasta neavând ocazia să analizeze și să hotărască asupra amendamentului introdus, legea adoptată încalcă principiul bicameralismului, în sensul jurisprudenței Curții Constituționale de referință. Încălcarea este și mai evidentă prin coroborarea criticilor formulate sub acest aspect cu criticile vizând categoriile de legi și procedura parlamentară corespunzătoare, analizate în continuare.
  • Se susține, în esență, că, întrucât Legea apelor nr.107/1996 are caracter organic, și legea criticată, care derogă de la aceasta, ar fi trebuit adoptată ca lege organică, iar nu ordinară, sens în care se invocă jurisprudența Curții Constituționale.

Decizia integrală a CCR poate fi consultată aici.

ACTIVEAZĂ NOTIFICĂRILE

Fii la curent cu cele mai noi stiri.

Urmărește stiripesurse.ro pe Facebook

×
NEWSLETTER

Nu uitaţi să daţi "Like". În felul acesta nu veţi rata cele mai importante ştiri.