Premium
Sunt vremuri dificile pentru Ucraina. Intenția exprimată a lui Volodimir Zelenski de a-și concedia șeful Forțelor Armate, pe popularul general Valery Zaluzhni, împreună cu alți lideri militari și guvernamentali, provoacă cea mai gravă criză în raportul de putere de la Kiev de la începutul invaziei lui Putin din 24 februarie.
În urmă cu două zile, într-un interviu acordat postului naţional italia RAI, președintele ucrainean a vorbit despre oportunitatea ''unei schimbări generale a oamenilor aflaţi la cârma țării'', care presupune atat înlocuirea ministrului de Interne, Ihor Klymenko, cât și pe cea a șefului Satului Major, Serghei Shaptala.
Zelenski a fost depășit în sondaje
''O adevărată lovitură de scenă. Sunt foarte îngrijorat. Situația noastră militară este mult prea delicată, nu ne putem permite o destabilizare lacerantă la vârful statului. Zelenski a greșit când a ales să aibă acum confruntarea frontală cu Zalujni: ne pune în pericol capacitatea de a lupta'', rezumă Yaroslav Grizhak, unul dintre cei mai cunoscuți istorici și politologi ucraineni. Care explică: ''Motivele contrastului sunt multe. Populistul Zelenski este foarte sensibil la popularitatea lui Zalujni, care de un an l-a depășit cu peste 20 de puncte în popularitate. Cei doi bărbați au caractere foarte diferite, ceea ce îngreunează şi mai mult colaborarea: Zelenski este impulsiv, pasionat, caută cu orice preț victoriile militare, crede că îi poate convinge pe occidentali să trimită arme; Zaluzhni, în schimb, este un tip rece, calculat, care analizează situațiile în mod sistematic și reacționează în numele realismului celui mai nemilos''.
Pentru a înțelege mai multe, trebuie să mergem la rădăcinile problemei. Încă din primele ore ale invaziei ruse, clasa conducătoare ucraineană a ales să se unească în jurul președintelui în numele urgenței naționale și al unității. Nimeni nu a criticat legea marțială, care interzicea printre altele bărbaților cu vârste cuprinse între 18 și 65 de ani să părăsească țara pentru a scăpa de armată. A fost un mare succes. Ţara a rezistat menghinei rusești. Deja în aprilie 2022, priceputul Zalujni reuşea să organizeze puținele resurse disponibile pentru a alunga coloanele lui Putin din regiunea Kiev. Între martie și mai a pierdut oraşul Mariupol și coridorul dintre Donbass, Crimeea ocupată și Herson; dar între septembrie și octombrie a triumfat în Est, a eliberat regiunea Harkov până în nordul Donbassului și a profitat de ajutorul american și european recucerind vestul Hersonului până la Nipro. Vara lui 2023 ar fi trebuit să încununeze succesele cu contraofensiva din Sud-Est care viza eliberarea cât mai multor zone ocupate.
Dar lucrurile nu au mers aşa cum ar fi trebuit. Pentru că de data aceasta, rușii au rezistat, Zaluzhni spune deschis: trebuie să așteptăm, avem nevoie de încă o jumătate de milion de soldați recrutați cu un proiect de lege draconic, avem nevoie de mai multe arme și avioane de luptă F-16 pentru acoperirea aeriană.
Zelenski a cerut ieri Parlamentului să prelungească legea marțială cu încă 90 de zile, până pe 14 mai. Președintele se simte întărit de ajutorul european, așa cum a subliniat duminică când a vizitat frontul Robotyne. În urmă cu nouă zile, îi propusese lui Zalujni să devină consilier militar, în locul lui ar fi trebuit să vină șeful serviciilor de informații, Kyrylo Budanov: ambii au refuzat. Acum se vorbește despre posibila numire a lui Zalujni ca ambasador la Londra. ''Dar nimic nu este sigur și haosul îi ajută pe ruși. Se joacă de-a politica pe viețile soldaților'', conchide expertul Oleh Zhdanov.
