Premium
Oamenii de ştiinţă au descoperit două vechi mulaje ale primului schelet aproape complet de ihtiozaur, descoperit în secolul al XIX-lea în Marea Britanie, dar distrus într-un bombardament din Al Doilea Război Mondial, potrivit unui studiu publicat miercuri, informează AFP.
Ihtiozarul, o reptilă marină care semăna cu un delfin având un bot lung prevăzut cu dinţi, a apărut pe Terra în urmă cu aproximativ 250 de milioane de ani în timpul erei mezozoice. Cele mai mari exemplare de ihtiozaur atingeau lungimi de peste 20 de metri, potrivit Agerpres.
Majoritatea acestor vieţuitoare au dispărut cu circa 200 de milioane de ani în urmă, însă anumite exemplare mai mici au supravieţuit până acum 90 de milioane de ani.
Scheletele complete sau cvasi-complete de ihtiozaur sunt rare, iar cel aflat în centrul studiului publicat miercuri de Royal Society din Londra a fost primul identificat oficial ca aparţinând acestei specii la începutul secolului al XIX-lea de un medic englez, Everard Home.
Scheletul a fost descoperit în 1818 în regiunea Lyme Regis de pe coasta sudică a Angliei de către Mary Anning, o paleontoloagă autodidactă, recunoscută în zilele noastre drept o personalitate importantă a paleontologiei.
Aproape complet şi conservat la Colegiul regal de chirurgie din Londra, scheletul a fost distrus în timpul unui bombardament din Al Doilea Război Mondial.
Însă doi cercetători, Dean Lomax, de la Universitatea Manchester din Regatul Unit, şi Judy Massare, de la Universitatea din New York, au descoperit două mulaje ale acelui schelet de ihtiozaur - unul în 2016 la Muzeul Peabody de Istorie Naturală din cadrul Universităţii Yale din Statele Unite, iar celălalt în 2019 la Muzeul de Istorie Naturală din Berlin.
"Nu exista nicio mărturie scrisă care să sugereze că mulaje după acest specimen au fost realizate, un fapt neobişnuit dată fiind importanţa acestei fosile şi numărul mulajelor realizate pentru alte specimene de ihtiozaur şi plesiozaur descoperite la începutul secolului al XIX-lea", au dezvăluit cei doi cercetători.
Crearea unor astfel de mulaje reprezenta o practică frecventă în secolul al XIX-lea, ce avea ca scop diseminarea cunoştinţelor ştiinţifice despre descoperiri ce vizau fosile preistorice şi, totodată, alimentarea muzeelor, aflate pe atunci în plină expansiune în lumea întreagă.
Faptul că două mulaje ale unui schelet de ihtiozaur "au rămas neidentificate în colecţiile lor evidenţiază importanţa studierii de către experţi a acestor colecţii", precum şi "importanţa potenţială a unor vechi mulaje prezente în colecţiile muzeelor", au adăugat autorii studiului.
