România intră într-un proiect geopolitic de prim rang, cu impact direct asupra securității energetice și infrastructurii de transport din Europa de Sud-Est. Coridorul Vertical – axa strategică susținută de SUA și Uniunea Europeană, care leagă Grecia, Bulgaria, România, Republica Moldova și Ucraina – începe să se materializeze mai devreme decât era prevăzut, prin transporturi de gaz natural lichefiat american, investiții majore în infrastructură feroviară și rutieră și proiecte comune finanțate de la Bruxelles. Miza: decuplarea de gazul rusesc și repoziționarea României ca nod-cheie între Marea Neagră și Marea Egee.
Europa de Sud-Est intră într-o nouă etapă de reconfigurare strategică, în care securitatea energetică, infrastructura de transport și conectivitatea regională devin mize geopolitice majore. Grecia, Bulgaria și România accelerează proiecte comune de amploare, susținute de Statele Unite și de Comisia Europeană, care vizează nu doar reducerea dependenței de gazul rusesc, ci și transformarea regiunii într-un nod esențial de tranzit pentru energie, mărfuri și persoane, între Marea Egee, Marea Neagră și Europa Centrală.
Declarațiile și acordurile recente arată că aceste inițiative nu mai sunt simple planuri pe hârtie, ci intră într-o fază de implementare concretă, cu termene avansate și investiții semnificative.
Coridorul Vertical, din proiect strategic în realitate geopolitică
Premierul Greciei, Kyriakos Mitsotakis, a subliniat public importanța Coridorului Vertical, într-o declarație citată de publicația elenă Kathimerini, arătând că acesta reprezintă o investiție „importantă și strategică” pentru țările din regiune, în contextul eforturilor de decuplare de gazul rusesc.
„Vreau să subliniez importanța Coridorului Vertical. Este o investiție importantă și strategică pentru ambele țări pe măsură ce încercăm să ne îndepărtăm de gazul rusesc”, a afirmat Mitsotakis, adăugând că această inițiativă nu se limitează la sectorul energetic. „Coridorul Vertical nu vizează doar energia. Vizează și autostrăzile, comerțul, precum și interconectările complete între Grecia, Bulgaria, România, Moldova și Ucraina”, a declarat premierul grec, citat de Kathimerini, titrează Rador Radio România.
Potrivit acestuia, extinderea coridorului pe axa Nord–Sud sporește semnificativ valoarea geopolitică a țărilor implicate, România fiind una dintre verigile esențiale ale acestui lanț regional.
Gaz natural lichefiat din SUA, livrat prin România spre Ucraina
Accelerarea concretă a Coridorului Vertical este confirmată de semnarea primului acord comercial major pentru transportul de gaze naturale lichefiate din SUA către Ucraina, cu tranzit prin Grecia, Bulgaria, România și Moldova. Potrivit Kathimerini, compania ATLANTIC SEE LNG TRADE, o societate mixtă grecească, a semnat vineri, 30 ianuarie 2026, un acord împreună cu BP, ca furnizor, și compania ucraineană Naftogaz, ca beneficiar final.
Prima încărcătură de GNL este programată să ajungă la terminalul Revithoussa în luna martie și va fi transportată spre Ucraina prin așa-numita Rută 1, care include România ca punct-cheie de tranzit. Cantitatea livrată ar putea ajunge la 1 TWh, în funcție de capacitatea pusă la dispoziție de operatorii de transport de gaze.
Potrivit sursei citate, această accelerare mută termenul de operare efectivă a coridorului din 2030 în 2026, infirmând criticile legate de fezabilitatea economică a proiectului și de costurile GNL-ului american.
Trimisul special al Departamentului Energiei al SUA, Joshua Volz, a declarat recent la Atena că obiectivul este „trecerea la fluxuri și, în cele din urmă, la o inundare cu gaze naturale”, subliniind rolul central al Coridorului Vertical în politica energetică externă a Washingtonului, potrivit RADOR Radio România, care citează Kathimerini.
Magistrala feroviară Atena–Salonic–Sofia–București, pe agenda Bruxellesului
Pe lângă energie, transportul feroviar de mare viteză devine un pilon strategic al cooperării regionale. Potrivit publicației bulgare SEGA, Grecia, Bulgaria și România au convenit să solicite finanțare europeană comună pentru realizarea unei magistrale feroviare de mare viteză pe axa Atena – Salonic – Sofia – București.
Discuțiile au avut loc la Sofia, într-o reuniune la care au participat oficiali din cele trei state și reprezentanți ai Comisiei Europene. Vicepremierul bulgar Grozdan Karadjov a declarat că proiectul va fi planificat și implementat „în deplină sincronizare”, pentru a evita blocajele birocratice și întârzierile cronice care au afectat anterior proiectele transfrontaliere.
Ministrul grec al Transporturilor, Konstantinos Kiranakis, a precizat că obiectivul este reluarea transportului feroviar de pasageri de calitate între Salonic și Sofia până în 2027, conexiune întreruptă din 2017.
România, interes strategic pentru poduri peste Dunăre și conexiuni regionale
Pentru România, aceste proiecte deschid o fereastră strategică majoră. Secretarul de stat în Ministerul Transporturilor, Ionuț Cristian Săvoiu, a declarat, potrivit SEGA, că Bucureștiul se concentrează pe mai multe proiecte-cheie, inclusiv construirea unui nou pod peste Dunăre, fără a preciza încă amplasamentul exact.
În paralel, sunt vizate modernizarea podului Giurgiu–Ruse, îmbunătățirea conexiunilor Vidin–Calafat–Craiova și dezvoltarea unor noi axe de transport care să faciliteze legăturile cu Republica Moldova și Ucraina.
Bulgaria insistă, la rândul său, asupra unui al treilea pod peste Dunăre la Ruse–Giurgiu, considerat prioritar pentru fluidizarea traficului regional, potrivit declarațiilor citate de publicația TRUD și preluate de RADOR Radio România.
Coridorul Marea Neagră – Marea Egee, motor de dezvoltare regională
Dimensiunea de dezvoltare teritorială a acestor proiecte este evidențiată de autoritățile bulgare. Potrivit publicației 24CHASA, ministrul Dezvoltării Regionale din Bulgaria, Ivan Ivanov, a declarat că Coridorul Marea Neagră – Marea Egee nu este doar o infrastructură de transport, ci „un instrument pentru o dezvoltare teritorială echilibrată”.
Acesta a subliniat importanța conectării porturilor de la Marea Neagră, inclusiv Varna și Burgas, cu interiorul continentului, dar și rolul pozitiv pentru România, prin facilitarea accesului la rute logistice moderne și la porturi strategice.
„Accesul la portul Varna va fi îmbunătățit – o poartă maritimă cheie pentru fluxurile de mărfuri dinspre și către România”, a afirmat Ivanov, potrivit 24CHASA, citată de RADOR Radio România.
O rețea strategică ce redesenează harta regiunii
Privite împreună, aceste inițiative arată o schimbare de paradigmă în Europa de Sud-Est. România nu mai este doar un capăt de linie sau un beneficiar pasiv al politicilor europene, ci devine un nod de tranzit esențial într-o rețea energetică și de transport care leagă Grecia de Ucraina și Republica Moldova, sub umbrela strategică a UE și a SUA.
Coridorul Vertical, magistrala feroviară Nord–Sud și infrastructura de poduri peste Dunăre conturează o arhitectură regională care poate transforma România într-un actor-cheie al securității energetice și logistice europene, cu impact economic și geopolitic pe termen lung.
Comentează