Muzeu unic in Romania, uitat de autoritati si necunoscut de oameni

Autor:

Publicat: 09/05/2014 10:01

De ce se întâmplă acest lucru se întreabă și proprietarul muzeului, maestrul cofetar Ioan Gui, în vârstă de 75 de ani, amenajându-l în două din încăperile locuinței sale, care se află pe strada Nicolaus Lenau nr. 3. 'Marele meu "of" este faptul că numărul celor care au vizitat muzeul este mult prea mic față de cât aș dori eu, dar și mai mult regret faptul că autoritățile publice locale nu sunt deloc interesate de acest muzeu unic în țară. Poate însă acum, în contextul în care Aradul aspiră la o investirea cu titlul de Capitală Culturală Europeană în anul 2021, autoritățile publice locale vor 'avea ochi' și pentru acest muzeu care, cu ale sale exponate din care unele sunt unice și vor face demersurile necesare pentru a-l aduce în atenția arădenilor și nu numai', a declarat Ioan Gui pentru AGERPRES. În muzeu pot fi văzute peste 360 de exponate, de la mașina de preparat înghețata la mașina manuală de bomboane, ambele fabricate în jurul anului 1920, mașina manuală de măcinat mac, cea cu curele de transmisie pentru măcinat zahărul, malaxorul acționat electric, aparatul pentru prepararea marțipanului, diverse forme pentru prepararea turtei dulci și a ciocolatei, mese din marmură pentru prelucrarea zahărului fiert, mașina pentru tăiat hârtia în care se împachetau bomboanele pentru pomul de Crăciun, sau numeroase fotografii și documente. Și, nu în ultimul rând, muzeul mai deține cărți de specialitate, unele unice în țară, rețetare, fotografii vechi și noi, diplome și medalii obținute de-a lungul vremii de către cofetarii arădeni. 'Timp de peste patru decenii, am fost cofetar, o parte importantă din acești ani conducând Laboratorul de cofetărie al TAPL Arad. Cofetăria a fost domeniul în care mi-am câștigat existența, dar, în timp, a devenit și un hobby. De aceea, în amintirea marilor meșteri cofetari ai Aradului din perioada interbelică, m-am hotărât să înființez un muzeu al cofetăriei. Și, cum nu aveam unde să îl amenajez, am apelat la bunăvoința soției, care a acceptat să-l amenajez în casa noastră', a spus Ioan Gui. El a arătat că a adunat exponatele din muzeu în decursul a peste 30 de ani, unele dintre utilajele tehnice recuperându-le chiar din depozite de fier vechi. 'Am început să adun mașinile, ustensilele și documentele din muzeu undeva la începutul anilor '70, pe unele cumpărându-le, pe altele primindu-le de la bătrânii maeștrii cofetari pe care i-a mai prins în viață, iar o parte din ele recuperându-le de prin depozitele de fier vechi. Însă ideea deschiderii unui muzeu de profil a început să prindă viață abia la începutul anilor 2000, când, ajutat de câțiva apropiați, am început restaurarea exponatelor. Una dintre mașinile prezente în muzeu, fabricată la Dresda, în Germania, în jurul anului 1930, este cea pentru făcut zahăr farin. Cu această mașină cu valțuri se realizau foi laminate din ciocolată sau marțipan, mașina fiind foarte performantă la vremea ei. De asemenea, trebuie amintită mașina care bătea separat albușuri și gălbenușuri, construită 'după model' de un inginer de la Fabrica de Vagoane din Arad, la solicitarea unui patron de cofetărie din Arad, care văzuse o astfel de mașinărie într-o revistă germană. Mașina era acționată electric și avea o producție de 3-4 mii de ouă pe zi', a explicat Ioan Gui. Un exemplar deosebit din muzeu îl constituie prima carte în limba română cu cu rețete de prăjituri, publicată de maestrul cofetar Emil Frederic, în care acesta a postat rețete de prăjituri pe care le prepara în cofetăria sa. O altă frumoasă carte din muzeu e cea scrisă în limba germană, editată în anul 1904 și cumpărată în anul 1914 de către un cofetar din Lipova, care mai târziu și-a deschis o cofetărie în Arad, pe strada Mărășești. Maestrul Ioan Gui a mărturisit că lucrează la o carte având ca subiect 'Arta în Cofetărie', carte pe care a început-o în 1978, a abandonat-o la un moment dat, pentru ca să o reia în anul 2011. Agerpres

Abonează-te pentru experiența stiripesurse.ro Premium!