Un muzeu medical din Philadelphia și-a revizuit politicile privind colectarea și expunerea rămășițelor umane, limitând acceptarea de specimene suplimentare și depunând eforturi pentru a respecta „standardele etice medicale moderne în continuă evoluție”, scrie AP, citat de Mediafax.
Muzeul gestionează circa 6.500 de organe, oase și alte părți ale corpului în colecția sa.
Colegiul Medicilor din Philadelphia, care deține Muzeul Mutter, a anunțat săptămâna aceasta că restricționează realizarea de fotografii și videoclipuri cu rămășițe umane, permițând acest lucru numai cu acordul muzeului. Fotografierea de către public va rămâne interzisă.
Muzeul „va permite fotografierea atâta timp cât aceasta servește unui scop educațional”, a declarat Sara Ray, directoarea departamentului de interpretare și implicare. „Dar educația în sine este un concept destul de larg pe care îl abordăm”.
Marea majoritate a rămășițelor au fost colectate între 1840 și 1940, în principal din Philadelphia, fiind în mare parte părți ale corpului și organe considerate utile în educația medicală și prelevate în timpul autopsiilor sau operațiilor chirurgicale. Astfel de colecții nu erau neobișnuite în rândul societăților medicale într-o perioadă în care specimenele erau esențiale pentru înțelegerea structurii și funcționării corpului. Dar majoritatea acestor muzee au dispărut de mult.
Muzeul Mutter a declarat că lucrează și la „deanonimizarea” colecției sale, cercetând istoriile personale ale rămășițelor umane pentru a afla cine sunt, dacă este posibil, și pentru a „face dreptate” în modul în care le expune și le povestește istoriile.
Scopul este de a le expune în contextul istoriei medicinei, diversității corporale și instrumentelor și terapiilor utilizate pentru tratarea acestora.
Cercetătorii muzeului utilizează o varietate de înregistrări pentru a reconstitui aceste istorii, concentrându-se pe locul și momentul în care au fost colectate rămășițele, dar nu utilizează analiza ADN. În unele cazuri, muzeul deține informații despre persoana respectivă, înregistrate de medicul care a colectat specimenul.
„Scopul nu este găsirea unei identități de dragul identității”, a spus Ray. „Scopul este găsirea unei identități pentru a putea construi un profil biografic mai bogat, prin care să putem apoi pune întrebări despre modul în care această persoană a navigat în lume. Și astfel, fiecare specimen va arăta foarte diferit”.
Ce spune noua politică a muzeului privind rămășițele umane
Noua politică a muzeului privind rămășițele umane spune că multe dintre acestea au fost „obținute în circumstanțe inacceptabile, inclusiv prin forță sau constrângere” și ar fi putut fi utilizate pentru cercetare sau în expoziții care sunt acum considerate exemple de rasism științific.
Se crede că aproximativ 50 dintre specimene aparțin unor nativi americani. Din aprilie 2024, nouă rămășițe au fost repatriate către două triburi și un grup de nativi hawaieni.
Rămășițele nu vor fi împrumutate altor instituții, iar accesul cercetătorilor la acestea trebuie aprobat de un grup format din mai mulți lideri de top ai muzeului. Cercetările care implică colecția tind să se refere la istoria medicinei, nu la studii pur biologice.
Modificările de politică urmează unei revizuiri de doi ani, menită să implice publicul în planificarea viitorului muzeului. Ca urmare, sute de videoclipuri ale muzeului referitoare la obiectele din colecție și la teme educaționale, care au fost eliminate de pe YouTube în ianuarie 2023, sunt repuse în serviciul de streaming după ce au fost reorganizate, materialele învechite fiind eliminate.
Muzeul intenționează să „limiteze drastic” achizițiile viitoare de rămășițe umane. Va lua în considerare acceptarea acestora de la donatori primari în viață sau prin moștenire, dar poate refuza astfel de daruri.
Ashley Davis, 47 de ani, vizitatoare a muzeului, a declarat joi că apreciază eforturile muzeului de a educa vizitatorii cu privire la dificultățile pe care le-au îndurat oamenii și la viețile pe care le-au trăit.
„Cred că este important să știm de unde provin acestea. Aceștia au fost ființe umane”, a spus Davis.
Muzeul, care primește aproximativ 100.000 de vizitatori anual, a început ca colecția chirurgului Dr. Thomas Dent Mutter, care în 1859 a donat 1.700 de obiecte și 30.000 de dolari pentru a angaja un curator și a construi o clădire rezistentă la incendii. Scopul său era de a îmbunătăți educația medicală. Colecția include acum peste 35.000 de obiecte, cu aproximativ jumătate de milion de obiecte în biblioteca medicală asociată.
Comentează