Premium
Muzeul Olteniei din Craiova este deschis, miercuri, de Ziua Unirii Principatelor Române, publicul fiind invitat să admire documentul intitulat "Imnul Unirii", o creaţie a actorului şi dramaturgului Matei Millo, potrivit Agerpres.
Potrivit reprezentanţilor muzeului, Imnul Unirii al lui Matei Millo, închinat Unirii Ţărilor Române, a fost donat înrămat Muzeului Olteniei în anul 1981 de către academicianul Mihnea Gheorghiu (1919-2011), scriitor, scenarist şi traducător, reprezentant de marca al culturii române contemporane.
Documentul intitulat "Imnul Unirii" este obiectul lunii ianuarie la Muzeul Olteniei din Craiova şi poate fi admirat la Secţia de Istorie-Arheologie a instituţiei de cultură.
Imnul lui Matei Millo, închinat Unirii Ţărilor Române, a fost cântat pe scena Teatrului Naţional, cu ocazia numirii ca "Prinţ" a lui Alexandru Ioan I, în ianuarie 1859.
Acest "manifest" - "Doamne, tu al României/ Dumnezeu îndurâtor,/ Azi în contra anarhiei/ Ne-ai fost scut apărător.// Lăudat de trei ori fie, /Al tău nume mare sfânt,/ Că ai scos pe Românie/ Din sclavie, din mormânt.// Pe aleşii demni ai ţării/ Doamne tu i-ai inspirat/ Şi pe demonul trădării/ Dintre ei ai alungat!// A Românilor unire,/ Unanim ei a votat.(...)" - a fost tipărit de C.A. Rosetti şi difuzat de partida unionistă.
Muzeul Olteniei din Craiova funcţionează miercuri pe program normal, 09,00-17,00, ultima intrare fiind la ora 16,15.
***
Matei Millo (1814-1896) este făuritorul primei operete româneşti "Baba Hârca", fiind considerat unul din întemeietorii teatrului românesc. Matei Millo, autor dramatic şi unul dintre cei mai de seamă actori şi animatori ai scenei româneşti s-a născut la 25 noiembrie 1814, în comuna Stolniceni-Prăjescu (judeţul Iaşi).
A făcut primele studii în casa părintească cu profesori străini, apoi, între anii 1833 şi 1834, a studiat la pensionul Cuenim din Iaşi. A urmat şi Academia Mihăileană din Iaşi (1835-1836), unde a fost coleg cu Vasile Alecsandri şi Mihail Kogălniceanu.
Trimis, în 1840, de Mihai Sturdza-Vodă în Franţa, pentru a studia economia politică, el s-a orientat spre teatru, studiind, între 1840 şi 1845, jocul artiştilor francezi. Reîntors în ţară, a început să compună piese de teatru, să dea reprezentaţii, în special în scopuri de binefacere. Actor şi autor dramatic, el a făcut parte din generaţia de actori militanţi pentru o artă realistă. Are meritul de a fi un adevărat ctitor al teatrului românesc, alături de Vasile Alecsandri, Mihail Kogălniceanu şi Costache Negruzzi.
A debutat, ca amator, în piesa lui Gh. Asachi 'Serbarea păstorilor moldoveni' (1834). În 1846 şi-a început activitatea de organizator al teatrului românesc, când a fost numit director girant la Teatrul Naţional din Iaşi, nou înfiinţat, unde a stat până în 1852.
La 2 februarie 1847 a jucat pentru prima dată pe scena acestui teatru în piesa scrisă de el - 'Zavistia'. A mai jucat în: 'Spiridon şi Samson' şi 'Creditorii', 'Michel şi Cristina', 'O nuntă ţărănească' etc. A desfăşurat la Iaşi şi Bucureşti o activitate multilaterală de actor, director de scenă, conducător de trupă, director de teatru şi profesor. A fost profesor la Conservator (1864-1866), iar în 1877 a alcătuit 'Trupa artiştilor asociaţi'. Între lucrările din opera sa se regăsesc: 'Un poet romantic', 'Apele de la Văcăreşti', 'Iluziuni şi realităţi'.
A scris prima operetă românească 'Baba Hârca', reprezentată în premieră la Iaşi, la 27 ianuarie 1849, Matei Millo jucând rolul principal. Fervent susţinător al repertoriului naţional, a fost un interpret de neegalat al comediilor lui Alecsandri, rămânând celebre rolurile sale în travesti din ciclul 'Chiriţelor'. A murit la 9 septembrie 1896.
