Fostul premier Adrian Năstase consideră că, după 60 de ani de existenţă a Uniunii Europene, se poate pune întrebarea dacă UE iese la pensie şi arată că un prim regres al proiectului comunitar s-a înregistrat în 2005, în urma neacceptării Constituţiei europene. "Când vorbim de 60 de ani de existenţă a Uniunii Europene, iată că ne punem întrebarea: iese la pensie UE? Practic, liderii UE de acum 60 de ani aveau o anumită anvergură şi priveau lucrurile dar într-un fel probabil că împreună cu politica americană. (...) Rolul atunci era de întărire a euro-atlantismului, pentru că exista în acea perioadă riscul, din anumite puncte de vedere, de formare a unor guverne comuniste în Italia, Franţa, în perioada de după război o anumită nemulţumire socială care genera anumite forme de reacţie socială. Aceste modificări în 60 de ani marchează şi configurarea şi proiectele de viitor şi interesele", a declarat Năstase la conferinţa cu tema "Uniunea Europeană la 60 de ani. De la Roma la Roma: între solidaritate şi divizare", organizată de Fundaţia Europeană Titulescu (FET), împreună cu Grupul Alianţei Progresiste a Socialiştilor şi Democraţilor din PE.
Potrivit acestuia, apariţia referendumului naţional, ca instrument de reacţie la anumite proiecte europene, "reprezintă într-un fel o evoluţie neinspirată, pentru că la referendum populaţia nu răspunde niciodată la întrebarea care îi este pusă, ci exprimă mai curând frustrările sale în legătură cu guvernul, în legătură cu problemele pe care eventual le poate avea". "Şi, în acest fel, au fost deturnate unele dintre direcţiile şi a apărut o viteză de fapt de marşarier. Din 2005, neacceptarea Constituţiei europene, formula respectivă care mergea pe o variantă federalistă, practic a însemnat deja un regres pe care îl constatăm", a argumentat Adrian Năstase, preşedintele FET, conform Agerpres.
Fostul premier a subliniat că s-a discutat foarte mult, în această perioadă, despre raportul intracomunitar. "Inevitabil va trebui să discutăm despre relaţiile cu SUA, cu Rusia, despre relaţiile cu China, dacă UE atunci când va fi mai mică îşi va mai putea propune să fie o putere globală sau va reveni la un statut eventual de putere regională. Probabil că la nivelul guvernelor se va discuta de unde se vor cumpăra echipamentele militare. Sigur, din Franţa, Germania, SUA, deci va fi o discuţie importantă. Unii vor pune accentul pe această opţiune de cumpărare, dar e important să ai bugetul pentru armată de 2%, dar va fi important şi ce opţiuni vei face în legătură cu cumpărarea echipamentelor respective. Dezvolţi un model suveranist, industria de apărare din propria ţară sau contribui la dezvoltarea industriei de apărare din alte ţări? Sunt chestiuni care vor trebui discutate şi aici nu este vorba doar de romantismul extremelor futurologice, este vorba până la urmă de nişte interese foarte concrete. A existat o perioadă de interes pentru extinderea Occidentului spre Răsărit, lărgirea UE, interesul pentru Europa de răsărit. Probabil că acum nu mai sunt atât de interesante. (...) Restrângerea UE pe zona centrală şi sub presiunea unor factori interni reprezintă, până la urmă, dorinţa de supravieţuire", a completat Adrian Năstase.
Comentează