Premium
Statele membre ale Alianţei Nord-Atlantice şi-au exprimat îngrijorarea luni, în cadrul Consiliului NATO-Rusia, în legătură cu desfăşurarea 'excesivă' de exerciţii militare 'neanunţate', care sunt "destabilizatoare şi nu îmbunătăţesc climatul general al relaţiilor noastre", a declarat secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, în contextul temerilor statelor baltice - Lituania, Letonia şi Estonia - şi Poloniei privind atitudinea tot mai agresivă a Moscovei după anexarea peninsulei ucrainene Crimeea în 2014.
"Un comportament responsabil şi predictibil reduce riscul neînţelegerilor, calculelor greşite şi escaladării neintenţionate", a precizat Stoltenberg într-un comunicat transmis după o reuniune cu uşile închise a Consiliului NATO-Rusia care a avut loc la sediul Alianţei de la Bruxelles, scrie agerpres.ro.
Citește și: Moise Guran e acuzat de PLAGIAT: Ce ar fi făcut fostul jurnalist
El a spus că în urma discuţiilor de la precedentul Consiliu NATO-Rusia, care a avut loc în iulie, reprezentanţi ai grupului tehnic Baltic Sea Project Team şi ai Organizaţiei Internaţionale a Aviaţiei Civile au transmis informări Consiliului. "Munca lor a reprezentat o contribuţie importantă la îmbunătăţirea securităţii aeriene deasupra Mării Baltice", a adăugat secretarul general al NATO.
Stoltenberg a salutat de asemenea iniţiativa Finlandei de a găzdui anul viitor o întâlnire la nivel tehnic pentru ca progresele obţinute până acum să fie duse mai departe, cu sprijinul Organizaţiei Internaţionale a Aviaţiei Civile.
Citește și: UDMR l-a surprins pe Klaus Iohannis la consultări
"Întâlnirea va permite analizarea implementării recomandărilor făcute de Baltic Sea Project Team. Şi va evalua dacă va mai fi nevoie de eforturi suplimentare", a adăugat el.
"Este important să urmăm regulile deja existente. Să ne comportăm responsabil şi să respectăm securitatea. Şi să adoptăm în permanenţă un comportament corespunzător în navigaţia aeriană", a mai declarat Stoltenberg, care a atras atenţia că "transparenţa în exerciţiile militare este esenţială".
Citește și: Motivul pentru care femeile ÎNȘALĂ: Cum arată partenerul care e înșelat
El a reamintit că aceasta a fost a treia întâlnire a Consiliului NATO-Rusia din acest an.
Stoltenberg a mai declarat că Aliaţii şi Rusia au în continuare "opinii diferite", iar "întâlnirea noastră nu indică a întoarcere la normal".
Citește și: Aceștia sunt porcii răsfățati pentru a satisface nevoile japonezilor de carne superioară
"Însă fără discuţii, nu ne putem rezolva diferenţele şi nu putem îmbunătăţi înţelegerea reciprocă", a adăugat el.
Stoltenberg a reiterat că "NATO nu caută confruntarea şi nu reprezintă nicio ameninţare". "Tot ceea ce facem - inclusiv întărirea prezenţei noastre în flancul estic al Alianţei - este defensiv, proporţional şi în linie cu angajamentele noastre internaţionale", a mai spus el, adăugând că "scopul NATO este şi rămâne de a ne proteja Aliaţii, de a preveni conflictele şi a de menţine pacea".
Citește și: STUDIU Anumite virusuri sunt mai ‘blânde’ cu femeile decât cu bărbații
Aflate în vecinătatea Rusiei, ţările baltice, care fac parte din NATO, au acuzat cu regularitate Moscova de la începutul lui 2016 de încălcarea spaţiului lor aerian şi de survolarea Mării Baltice cu transponderele oprite, comentează AFP. Aceste echipamente electronice permit radarelor să identifice avioanele şi să împiedice coliziunile.
Tensiunea a crescut şi mai mult în această zonă în octombrie, când Rusia a instalat din nou în enclava sa Kaliningrad rachete Iskander capabile să transporte focoase nucleare.
Citește și: Motivul pentru care femeile ÎNȘALĂ: Cum arată partenerul care e înșelat
Consiliul NATO-Rusia, singurul canal de dialog al Alianţei cu Moscova, s-a întâlnit ultima dată în iulie, înainte de alegerea ca preşedinte al SUA a lui Donald Trump, care a stârnit îngrijorare cu afirmaţiile sale repetate în favoarea preşedintelui rus Vladimir Putin, în pofida atitudinii tot mai agresive a Rusiei faţă de Washington, comentează DPA.
Consiliul NATO-Rusia a fost suspendat de către Alianţă în iunie 2014, relaţiile dintre cele două părţi ajungând la cel mai scăzut nivel de după Războiul Rece din cauza anexării de către Rusia a peninsulei ucrainene Crimeea şi a sprijinului acordat de Moscova separatiştilor din estul Ucrainei. Dialogul s-a reluat în aprilie 2016.
