Premium
Finlanda va deschide un cartier general al forței terestre NATO la 140 de kilometri de granița cu Rusia.
Baza va fi situată în orașul Mikkeli. Potrivit ziarului IltaLehti, pe timp de pace sediul va fi responsabil de planificarea și desfășurarea activităților de formare a alianței în regiune, relatează Nexta.
Preşedintele rus Vladimir Putin a anunţat că a lansat războiul din Ucraina, cel puţin în parte, din cauză că NATO se apropie de frontierele Rusiei.
Adearea Finlandei și Suediei la NATO
Invazia Ucrainei de către Rusia, în februarie 2022, a împins Suedia şi Finlanda în braţele NATO, relatează News.ro.
”NATO reprezintă libertatea de a alege”, a declarat ministrul finlandez de Externe Elina Valtonen, reflectând la modul în care vecinii din Nord au aderat recent la Alianţă, totul la 75 de ani de la înființarea alianței. ”Naţiuni democratice şi popoare libere au ales să adere. Împotriva felului în care Rusia îşi extinde influenţa prin agresiune sau prin anexare ilegală”, a subliniat ea.
Numărul statelor membre ale Alianţei aproape că s-a triplat faţă de cele 12 state fondatoare, însă Finlanda şi Suedia au aderat într-un timp-record, pentru a se adăposti prin garanţiile securităţii colective ale NATO.
Finlanda sprijină intens Ucraina
Finlanda, una dintre cele mai noi ţări membre NATO, a semnat recent un pact de securitate pe 10 ani cu Ucraina şi îi va trimite acesteia un ajutor militar suplimentar de 188 de milioane de euro, a declarat preşedintele finlandez Alexander Stubb, după ce s-a întâlnit cu omologul ucrainean Volodimir Zelenski la Kiev, relatează Reuters, informează News.ro.
Acordul acoperă cooperarea în domeniul securităţii şi sprijinul pe termen lung, inclusiv susţinerea apărării şi securităţii Ucrainei împotriva invaziei Rusiei şi pentru reforme şi reconstrucţie, a precizatr biroul lui Stubb. "Acordul pe 10 ani este o dovadă a angajamentului pe termen lung al Finlandei de a sprijini Ucraina", a spus acesta într-o declaraţie.
Finlanda va furniza, de asemenea, un alt pachet de materiale militare, inclusiv apărare antiaeriană şi muniţie de calibru greu, printre altele, a declarat Stubb la o conferinţă de presă comună cu Zelenski susţinută în capitala ucraineană.
Stubb a precizat că noul pachet de ajutor va duce contribuţia totală a Finlandei la apărarea Ucrainei, începând cu 2022, la aproximativ 2 miliarde de euro. "Nu acordăm acest sprijin militar doar pentru ca Ucraina să se apere, ci pentru ca Ucraina să câştige acest război", a punctat preşedintele recent învestit al Finlandei, care are în prerogative deciziile de politică externă ale ţării.
Ucraina se bazează în mare măsură pe sistemele de apărare aeriană occidentale împotriva inamicului său, superior din punct de vedere militar, şi face de mult timp presiuni asupra partenerilor săi internaţionali de a spori livrările de armament ca să poată respinge atacurile tot mai numeroase ale Rusiei asupra oraşelor şi reţelei sale energetice.
Ministrul ucrainean de externe, Dmitro Kuleba, s-a plâns miercuri într-un interviu pentru Reuters că partenerii Kievului nu oferă suficientă apărare aeriană pentru a se proteja de atacurile cu rachete ruseşti, chiar dacă au în arsenalele lor peste 100 de sisteme Patriot.
Miniştrii de externe ai NATO s-au reunit miercuri la Bruxelles pentru a aborda modul în care să pună sprijinul militar pentru Ucraina pe o bază mai sustenabilă pe termen lung, pentru a se proteja de orice eventuală reducere drastică a sprijinului american, dacă Donald Trump revine la Casa Albă.
Finlanda pregăteşte, de asemenea, un plan pe patru ani pentru a sprijini Ucraina, cu un buget pentru dezvoltare şi reconstrucţie de 290 de milioane de euro, a precizat biroul lui Zelenski într-un comunicat.
Finlanda împarte o graniţă de 1.340 km cu Rusia şi a aderat la NATO anul trecut, rupând tradiţia de generaţii de nealiniere militară pentru a-şi consolida apărarea în faţa oricărei eventuale ameninţări din partea vecinului său.
CE REPREZINTĂ ACORDURILE DE SECURITATE PE CARE UCRAINA LE SEMNEAZĂ CU ALIAŢII
Finlanda a devenit miercuri cel de-al optulea membru NATO care a semnat un acord bilateral de cooperare în domeniul securităţii cu Ucraina, angajându-se să menţină sprijinul pe termen lung în timp ce războiul cu Rusia, care durează deja de 25 de luni, se prelungeşte fără să se întrevadă un sfârşit.
G7, grupul celor mai bogate democraţii ale lumii, a semnat o declaraţie comună la summitul NATO de la Vilnius din iulie anul trecut prin care se angajează să stabilească "angajamente şi acorduri de securitate pe termen lung" cu Ucraina, care vor fi negociate bilateral.
De atunci, peste 30 de ţări au semnat declaraţia.
Acordurile ar urma să promită furnizarea continuă de ajutor militar şi de securitate, sprijin pentru dezvoltarea bazei industriale de apărare a Ucrainei, formarea soldaţilor ucraineni, schimbul de informaţii şi cooperarea în domeniul informaţiilor, precum şi sprijin pentru apărarea cibernetică.
De asemenea, părţile ar urma să organizeze imediat consultări cu Kievul pentru a determina "paşii următori corespunzători" în cazul unui "viitor atac armat rusesc".
UN SUBSTITUT PENTRU ADERAREA LA NATO?
Kievul spune că aranjamentele ar trebui să conţină angajamente de securitate importante şi concrete, dar că acordurile nu ar înlocui în niciun caz obiectivul său strategic de a adera la NATO. Alianţa occidentală consideră că orice atac lansat asupra unuia dintre cei 32 de membri ai săi este un atac asupra tuturor, conform clauzei articolului 5.
"Au existat speculaţii conform cărora, prin încheierea unui număr suficient de astfel de acorduri, nu mai avem nevoie de aderare. Fals. Avem nevoie de aderarea la NATO", a declarat Ihor Jovkva, consilierul preşedintelui ucrainean pentru afaceri externe.
În ianuarie, Marea Britanie a devenit prima ţară care a semnat unul dintre astfel de acorduri de securitate cu Ucraina pentru o perioadă de 10 ani, timp în care Kievul speră să reuşească să adere la NATO. Londra a declarat că acordul a oficializat un sprijin pe care "va continua să îl ofere pentru securitatea Ucrainei, inclusiv schimbul de informaţii, securitatea cibernetică, pregătirea medicală şi militară şi cooperarea industrială în domeniul apărării".
Germania şi Franţa au fost următoarele ţări care au semnat documentele, iar Danemarca, Canada, Italia şi Olanda s-au alăturat ulterior.
CE VREA UCRAINA DE LA ACESTE ACORDURI
Ihor Jovkva a evidenţiat ca fiind "foarte importantă" prevederea din acordul britanic conform căreia ar putea avea loc consultări în termen de 24 de ore pentru a oferi un ajutor rapid şi susţinut. Oficialul ucrainean a comentat că această prevedere depăşeşete "infamul" Memorandum de la Budapesta din 1994, când Ucraina a primit "asigurări" de securitate din partea Marii Britanii, Rusiei şi Statelor Unite în schimbul renunţării la armele nucleare de pe teritoriul său. "Nu vrem să repetăm experienţa infamă a Declaraţiei de la Budapesta, care a rămas doar o declaraţie", a spus el.
Jovkva a declarat că nu este nevoie ca Ucraina să se grăbească să încheie aceste acorduri. "Nu am nevoie de 10 sau 15 acorduri încheiate în decurs de o săptămână. Mai degrabă, aş vrea ca aceste aceleaşi 10 sau 15 acorduri să fie profund gândite, bine negociate şi cu semne concrete de sprijin pe termen lung şi variat pentru Ucraina", a punctat consilierul preşedintelui Zelenski.
