Creșterea economică bază pe consum, instabilitatea legislativă, majorarea nesustenabilă a salariilor și recentele reglementări din domeniul financiar sunt doar câteva dintre riscurile pentru economia României pe care le remarcă, în cel mai recent raport semestrial, Comisia Europeană (CE), potrivit mediafax.
„Modelul de creștere economică al României, bazat pe cheltuielile de consum, afectează capacitatea țării de a atinge standardele de viață ale UE într-un mod durabil. Reducerea la jumătate a creșterii PIB-ului din 2018, în mare parte din cauza încetinirii cheltuielilor de consum, a arătat limitele modelului de creștere economică a României. Creșterea considerabilă a salariilor, scăderea forței de muncă și lipsa de competențe riscă să submineze capacitatea țării de a concura pe plan internațional”, atenționează „Raportul semestrial privind România”, realizat de Comisia Europeană și publicat miercuri.
Economia României a crescut cu 7% în 2017, iar anul trecut a încetinit la apromixativ 4% față de anul anterior, în condițiile în care inflația mai mare a afectat venitul disponibil și cheltuielile de consum, iar creșterea puternică a importurilor de bunuri de consum, care au depășit exporturile, a determinat majorarea deficitului de cont curent al țării, care este în jur de 3,2%, conform raportului citat. „În ciuda încetinirii substanțiale din 2018, creșterea economică rămâne robustă”, subliniază raportul citat.
„Mai mult, încrederea investitorilor este erodată de continua instabilitate legislativă, de deciziile imprevizibile, calitatea instituțională scăzută și slăbirea continuă a luptei împotriva corupției”, remarcă raportul semestrial pentru România.
În plus, inegalitatea și sărăcia rămân ridicate, cu disparități regionale tot mai mari, iar asigurarea continuității reformelor anterioare și trecerea spre modelul de creștere bazat pe investiții ar putea să îndrepte dezvoltarea economiei spre o convergență durabilă către „standardele de viață ale UE și să contribuie la reducerea inegalităților”.
Raportul subliniază că salariile sunt încă scăzute în comparație cu media UE, dar majorarea puternică începută din 2016 riscă să pună presiune asupra competitivității, dacă nu este însoțită de creșteri similare ale productivității.
De asemenea, se menționează că deficitul structural va rămâne în general stabil și ridicat, la aproximativ 3,4% în 2019, dar va crește considerabil în 2020, din cauza majorării salariilor, mai ales îns ectorul public, dar reducerii de taxe.
„Recentele reglementări parlamentare și guvernamentale au creat riscuri pentru stabilitatea sectorului financiar. Acestea ar putea avea un impact negativ asupra creditării și ar putea limita impactul politicii monetare și ar putea inversa îmbunătățirea continua înregistrată de mai mulți ani. În plus, modificările aduse modului în care sunt gestionate fondurile de pensii administrate privat au sporit impredictibilitatea și le pot submina viabilitatea pe termen lung. La rândul său, aceasta poate împiedica dezvoltarea piețelor de capital și poate priva economia de o importantă sursă de finanțare pe termen lung a investițiilor”, subliniază raportul citat.
Investițiile publice și private în infrastructură, educație, asistență medicală, incluziune socială și inovare pot îmbunătăți productivitatea și creșterea economică pe termen lung, recomandă raportul menționat.
„Investițiile publice au fost reduse, în ultimii ani, și este de așteptat să fie redresate doar lent, în timp ce investițiile private ar putea fi afectate de creșterea incertitudinii. Investițiile în infrastructura de transport, energetică și de mediu ar consolida potențialul de creștere pe termen lung al economiei și ar avea un impact pozitiv asupra nivelului de trai al populației. Sistemul educațional nu pregătește suficient oamenii pentru fi apți pe piața muncii și o mai bună integrare socială. Asigurarea faptului că forța de muncă a României își atinge întregul potențial înseamnă să se investească și în incluziunea socială și asistența medicală. Creșterea finanțării publice și private a inovării ar ajuta economia României să se orienteze către activități cu valoare adăugată mai mare”, apreciază realizatorii raportului.
De asemenea, se subliniază că România a înregistrat puține progrese în ceea ce privește: nivelul de colectare al taxelor; achizițiile publice; educația de calitate; dezvoltarea cu întârziere a centrelor comunitare; progrese limitate au fost făcute în cee ace privește pregătirea proiectelor de investiții publice și a privatizărilor, în timp ce accesarea de fonduri UE este redusă.
În schimb, România nu a progresat deloc la următoarele capitole: politica fiscală, care include adoptarea bugetului de stat anual; salariul minim, care este stabilit în continuare de către Guvern, într-o manieră arbitrară, în timp ce legea pentru stabilirea unui venit de incluziune lipsește; deciziile sunt luate, în continuare, într-un mod impredictibil, cu o legislație complexă și uneori controversată care este adoptată prin decrete de urgență, fără niciun studiu de impact și nici o consultare a celor afectați.
Comentează